Sindromul Horner

Ce este sindromul Horner

Sindromul Horner, numit și sindrom Claude Bernard Horner sau paralizie oculo-simpatică, este o afecțiune neurologică rară, cauzată de defectarea sau întreruperea căii nervoase simpatice care leagă trunchiul cerebral, ochiul și glandele sudoripare de pe o parte a feței. SANADOR oferă acces la o abordare multidisciplinară, prin consultații de specialitate și investigații imagistice avansate, realizate de medici cu înaltă pregătire și cu echipamente performante.

Această perturbare determină disfuncții ale unor funcții involuntare importante, precum dilatarea pupilei, ridicarea pleoapei superioare și transpirația facială. Clinic, sindromul se manifestă prin triada caracteristică: ptoză (căderea pleoapei superioare), mioză (îngustarea pupilei și diferența de dimensiune între pupile – anizocorie) și anhidroză (reducerea sau absența transpirației) pe partea afectată a feței.

La SANADOR, pacienții cu suspiciune de sindrom Horner beneficiază de o evaluare completă, realizată de medici cu experiență în oftalmologie, și de investigații imagistice avansate.

Alte semne pot include enoftalmia, adică retracția ușoară a globului ocular, iar în formele congenitale, pot apărea modificări de culoare ale irisului (heterocromie). Deși simptomele nu afectează de obicei vederea și nu pun în pericol viața pacientului, ele pot fi indicii ale unor afecțiuni grave precum disecția arterei carotide, tumori ale vârfului plămânului (tumora Pancoast) sau leziuni ale trunchiului cerebral, motiv pentru care diagnosticul prompt și investigarea cauzei de bază sunt esențiale.

La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de sindrom Horner

Sindromul Horner este împărțit în trei tipuri principale, în funcție de zona afectată a căii nervoase simpatice:

sindromul Horner central (de ordinul I) – Acest tip apare atunci când leziunea afectează calea nervoasă ce pornește din hipotalamus, traversează trunchiul cerebral și ajunge la măduva spinării toracice (nivelul C8–T2);
sindromul Horner preganglionar (de ordinul II) – Leziunea este localizată între măduva spinării (C8–T2), plexul brahial și ganglionul cervical superior situat în regiunea gâtului;
sindromul Horner postganglionar (de ordinul III) – Acest tip se produce prin întreruperea căii nervoase de la ganglionul cervical superior către ochi și față, de-a lungul arterei carotide interne.

SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru sindrom Horner

Sindromul Horner apare ca urmare a întreruperii căii nervoase oculo-simpatice, care se întinde de la hipotalamus până la ochi. Leziunea poate surveni oriunde de-a lungul acestei căi — la nivel central (neuron de ordinul I), preganglionar (neuron de ordinul II) sau postganglionar (neuron de ordinul III).

Cauzele centrale includ accidentele vasculare cerebrale (precum sindromul medular lateral), scleroza multiplă, tumorile cerebrale, traumatismele măduvei spinării și malformațiile congenitale, cum ar fi sindromul Arnold–Chiari. Leziunile preganglionare pot fi determinate de traumatisme, tumori situate la vârful plămânului (tumora Pancoast), anomalii ale coastelor cervicale, sindromul de strâmtoare toracică sau complicații chirurgicale în zona gâtului ori toracelui.

Cauzele postganglionare includ disecția sau anevrismul arterei carotide, leziunile de la nivelul sinusului cavernos, cefaleele de tip cluster (durere de cap în ciorchine) și infecțiile, cum ar fi herpes zoster. Printre factorii de risc se numără cancerul pulmonar apical, traumatismele la nivelul gâtului și toracelui, bolile vasculare și intervențiile chirurgicale în aceste regiuni. În cazuri rare, sindromul poate fi idiopatic (fără o cauză identificabilă) sau ereditar.

Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Cum se manifestă paralizia oculo-simpatică

Paralizia oculo-simpatică se manifestă prin triada clasică a sindromului, prezentă pe partea afectată a feței:

ptoză – căderea pleoapei superioare, cauzată de paralizia mușchiului lui Müller;
mioză – constricția pupilei, datorată absenței stimulării simpatice și predominanței activității parasimpatice;
anhidroză – reducerea sau absența transpirației faciale.

Pot apărea și alte semne, precum enoftalmia aparentă (ochiul pare ușor adâncit în orbită). Sindromul Horner la copii poate rezulta din traume la naștere sau anomalii congenitale, iar manifestările clinice sunt similare cu cele la adulți.

Un semn distinctiv poate fi heterocromia irisului, adică diferența de culoare a irisului între ochiul afectat și cel sănătos, mai ales dacă sindromul este congenital sau apare precoce. Alte semne pot include lipsa înroșirii pielii pe partea afectată în condiții de căldură.

La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile paraliziei oculo-simpatice

Deși sindromul Horner nu afectează în mod direct acuitatea vizuală, complicațiile pot deriva din cauzele care îl determină și care, uneori, pot fi grave sau chiar amenințătoare de viață — cum este cazul disecției arterei carotide sau al tumorilor. O diagnosticare întârziată poate duce la complicații severe, precum accident vascular cerebral, deficite neurologice sau progresia unei tumori. În unele situații, ptoza persistentă poate cauza disconfort estetic sau o ușoară limitare a câmpului vizual. În formele congenitale, modificările de culoare ale irisului pot fi permanente.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Diagnosticul de sindrom Horner

Diagnosticul se bazează pe o evaluare clinică atentă, care confirmă prezența ptozei, miozei și anhidrozei pe o singură parte a feței. Pentru confirmare și localizarea leziunii, medicii pot utiliza teste farmacologice cu picături oculare conținând substanțe precum apraclonidina sau cocaina. De asemenea, investigațiile imagistice (RMN, CT) joacă un rol esențial în identificarea cauzei — fie că este vorba de o disecție vasculară, o tumoră sau o leziune demielinizantă.

Angiografia, ca metodă invazivă de evaluare vasculară, este utilizată doar în cazuri selectate, în special când medicul suspicionează disecția arterei carotide sau alte anomalii vasculare, dar nu face parte din investigațiile imagistice de rutină. Examinarea neurologică detaliată ajută la depistarea semnelor suplimentare care pot indica afectarea sistemului nervos central.

Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Tratament pentru sindrom Horner

Tratamentul sindromului Horner vizează în primul rând identificarea și eliminarea cauzei primare care a determinat apariția acestuia. În funcție de etiologie, poate include îndepărtarea chirurgicală a tumorilor, tratament anticoagulant în cazurile de disecție a arterei carotide, terapii specifice pentru infecții sau inflamații ori alte tratamente adaptate cauzei subiacente.

Tratamentele simptomatice, cum ar fi cele pentru reducerea ptozei sau corecțiile estetice, sunt utile în ameliorarea calității vieții, fiind considerate secundare față de tratamentul cauzei. Prognosticul neurologic depinde de natura afecțiunii subiacente și de răspunsul la tratament; în multe cazuri simptomele se pot ameliora parțial sau complet dacă afecțiunea este gestionată prompt și corect. Dacă ptoza este severă și persistă, poate fi luată în considerare și intervenția chirurgicală pentru corectarea acesteia.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Cum poate fi prevenit sindromul Horner

Prevenirea sindromului Horner se bazează pe evitarea factorilor de risc care pot provoca leziuni ale căii nervoase simpatice. Este importantă evitarea traumatismelor la nivelul gâtului și toracelui, diagnosticarea și tratarea rapidă a tumorilor, în special cele din vârful plămânului, și menținerea sănătății vaselor de sânge pentru a preveni disecțiile arteriale.

De asemenea, în cazul operațiilor în zona gâtului sau pieptului, medicii trebuie să fie foarte atenți pentru a nu afecta nervii importanți care pot duce la apariția sindromului Horner. Monitorizarea atentă a persoanelor cu risc crescut și consultul medical rapid la apariția unor simptome noi pot preveni complicațiile și pot permite un tratament precoce.

Sănătatea ta, prioritatea noastră! Programează-te acum la SANADOR!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de o evaluare medicală completă, realizată de medici cu experiență în neurologie, oftalmologie și imagistică medicală. În funcție de indicație, consultațiile sunt completate de teste oftalmologice avansate, disponibile la Clinica SANADOR Victoriei Corp A, realizate cu echipamente moderne, pentru examinarea funcției pupilei și a musculaturii oculare.

Pentru stabilirea cauzei exacte, la SANADOR pacienții au acces la investigații imagistice avansate, efectuate cu aparatură de înaltă performanță, precum RMN 3 Tesla și CT 128 slice, dar și angio-CT sau angio-RMN pentru evaluarea vaselor mari, inclusiv a arterei carotide.

Aceste examinări oferă detalii esențiale despre eventualele leziuni sau compresii ale căilor nervoase simpatice, contribuind la stabilirea unui diagnostic precis într-un timp redus. SANADOR asigură acces la o abordare integrată, prin colaborarea strânsă dintre neurologi, oftalmologi, imagiști și alți specialiști, pentru a obține cele mai bune rezultate.

Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!