Ce este seromul 

Seromul este o colecție de lichid clar-gălbui formată în zonele de unde a fost îndepărtat un țesut, în timpul unei intervenții chirurgicale. La Spitalul Clinic SANADOR, echipa medicală ia toate măsurile necesare pentru a preveni apariția seromului și a altor complicații postoperatorii.

Acest lichid seros acumulat sub piele se adună într-un spațiu gol, creat în urma operației sau a unui traumatism și reprezintǎ o complicație ulterioarǎ intervențiilor chirurgicale pentru cancer mamar, precum mastectomia sau disecția ganglionilor limfatici axilari.

Analizele de sânge pot fi indicate în cazul în care seromul a provocat unele complicații.

Deși nu este periculos sau cu caracter malign, seromul poate cauza disconfort, poate întârzia vindecarea și, uneori, necesită drenaj pentru a fi eliminat.

  • La SANADOR beneficiezi de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cauzele și factorii de risc pentru apariția seromului   

Formarea unui serom este legată de reacția naturală a organismului la intervențiile chirurgicale majore, în special în cazurile în care sunt manipulate extensiv țesuturile.

Atunci când vasele limfatice și cele de sânge sunt lezate, iar în profunzime rămâne un spațiu gol postoperator, organismul poate răspunde prin acumularea de lichid seros.

Printre factorii care cresc riscul de apariție a seromului amintim:

  • mărimea suprafeței operate – cu cât suprafața operată este mai extinsă, cu atât crește riscul de apariție a seromului;
  • durata prelungită a intervenției;
  • utilizarea anumitor tehnici chirurgicale, precum electrochirurgia, care pot afecta modul de vindecare a țesuturilor;
  • extragerea prematură a drenajelor sau utilizarea unor sisteme de drenaj cu presiune scăzută;
  • mobilizarea precoce sau excesivă a regiunii operate (de exemplu, mobilizarea excesivă a umărului după intervenții la sân);
  • intervențiile chirurgicale complexe, precum mastectomiile radicale, comparativ cu procedurile conservatoare;
  • asocierea cu proceduri reconstructive efectuate imediat după excizia tumorii;
  • prezența comorbidităților precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau istoricul anterior de serom;
  • administrarea anumitor tratamente medicamentoase (tratamente anticoagulante sau terapii neoadjuvante).

Seromul poate apărea și după proceduri non-oncologice, precum cele de chirurgie plastică - intervențiile estetice sau reconstructive, spre exemplu abdominoplastii, lipoaspirații, implanturi mamare, în care sunt create spații reziduale (spații goale) în țesuturi.

Aceste condiții favorizează acumularea de lichid, în lipsa unui contact direct între straturile separate ale pielii sau ale mușchiului şi formeazǎ ceea ce poartǎ numele de serom postoperator.

În anumite contexte, în special în cazul intervențiilor estetice sau reconstructive non-oncologice, pot apărea forme variate de serom, în funcție de localizarea și tipul procedurii efectuate:

  • serom abdominal – apare atunci când chirurgii prelevează țesut din zona abdominalǎ pentru reconstrucția sânului sau în urma unor intervenții estetice, precum abdominoplastia;
  • serom la sân – frecvent observat după intervențiile chirurgicale pentru cancer mamar, fiind și una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii;
  • serom subcutanat – când lichidul se acumulează imediat sub piele, în spațiile goale apărute în urma exciziei țesuturilor sau a traumatismelor.
  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Semnele și simptomele de serom

Seromul apare, de regulă, la câteva zile după intervenția chirurgicală, însă poate deveni vizibil și mai târziu, uneori chiar la câteva săptămâni după îndepărtarea drenajului.

Primul semn vizibil este reprezentat de apariția unei umflături sau a unui nodul sub piele, în apropierea zonei operate. Acesta poate fi sensibil la atingere, dar nu este neapărat dureros.

Semnele și simptomele care pot indica necesitatea drenării seromului includ:

  • senzația de tensiune sau piele întinsă peste zona afectată, ce poate întârzia vindecarea;
  • disconfort persistent sau apariția durerii;
  • dificultăți în mișcarea umărului (în special după intervenții în regiunea toracică);
  • piele roșie, caldă și inflamată în zona seromului, semn de posibilă dezvoltare a unei infecții.
  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Complicațiile provocate de serom

Deși în majoritatea cazurilor seromul ar trebui să fie resorbit spontan sau cu ajutorul drenajului, uneori pot apărea complicații care să necesite monitorizare atentă:

  • creșterea în volum a seromului, însoțită de scurgerea lichidului prin locul inciziei;
  • reapariția lichidului după drenaj (recidivă), care poate impune aspirații repetate;
  • infecția, deși mai rară, care necesitǎ tratament antibiotic;
  • transformarea într-un abces sau, în cazuri grave, evoluția către o infecție generalizată sistemicǎ (sepsis);
  • calcificarea sau formarea unei capsule fibroase în jurul lichidului, ceea ce poate impune intervenție chirurgicală pentru îndepărtare.
  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Diagnosticul de serom

Seromul este, în general, apariția unei umflături moi sub piele, asemănătoare unui chist, în apropierea zonei unde a fost efectuată o intervenție chirurgicală. Această formațiune poate fi sensibilă la atingere și, în unele cazuri, poate fi însoțită de scurgerea unui lichid clar prin locul inciziei.

În cazul seroamelor mai mari, la palpare poate fi percepută o mișcare de lichid, asemănătoare cu cea dintr-un „săculeț cu apă”. Diagnosticul seromului este decis prin evaluare clinică, bazată pe istoricul intervenției și examinarea zonei afectate.

Dacă apar semne care sugerează complicații, cum ar fi infecția sau formarea unei capsule fibroase, pot fi necesare investigații suplimentare, precum analize de sânge (inclusiv markeri inflamatori) sau investigații imagistice.

Ecografia este indicată în cazurile în care diagnosticul nu este clar sau când lichidul persistă în ciuda aspirațiilor repetate, fiind utilă și pentru a diferenția seromul de alte tipuri de acumulări.

În situațiile în care există suspiciunea unei infecții, lichidul aspirat poate fi trimis pentru examinare microbiologică.

Tratamentul pentru lichid seros acumulat sub piele

În majoritatea cazurilor, acumularea de lichid seros sub piele este redusă treptat, pe măsură ce organismul reabsoarbe lichidul în mod fiziologic. Seroamele de dimensiuni mici nu necesită, de regulă, tratament medical specific, iar simptomele ușoare pot fi ameliorate cu medicamente antiinflamatoare uzuale.

Atunci când seromul este de mari dimensiuni, persistent sau provoacă disconfort, poate fi necesară intervenția medicului. Cel mai frecvent, lichidul este evacuat printr-o procedură minim invazivă numită „aspirație”, în care medicii introduc un ac sub piele pentru a extrage lichidul cu ajutorul unei seringi. În unele cazuri, aspirația trebuie repetată, mai ales dacă lichidul reapare.

Dacă seromul reapare frecvent sau devine dificil de controlat, este recomandată reinserarea unui drenaj chirurgical sau, mai rar, intervenție chirurgicală pentru drenaj. În anumite situații, medicul poate apela la o procedură numită scleroterapie, prin care injectează o substanță iritantă în cavitatea seromului, cu scopul de a stimula închiderea spațiului gol și de a preveni reapariția acumulării de lichid.

Aspirația seromului trebuie realizată în condiții sterile, după o evaluare atentă a zonei afectate. În situația în care lichidul extras are un aspect tulbure sau purulent, acesta este trimis pentru analiză microbiologică, iar în cazul unei suspiciuni de infecție pacientul primește tratament cu antibiotice.

Cum poate fi prevenit un serom

Prevenirea unui serom după operație presupune aplicarea unor măsuri care au scopul de a reduce acumularea de lichid în zonele respective.

O metodă folosită adesea este montarea unor drenaje cu aspirație, care ajută la evacuarea lichidului și la limitarea formării spațiilor goale sub piele.

Alte măsuri preventive includ:

  • imobilizarea temporară a zonei operate;
  • purtarea de îmbrăcăminte compresivă;
  • administrarea de steroizi (în anumite condiții) pentru a reduce inflamația locală.

În timpul mastectomiei sau al îndepărtării ganglionilor limfatici, chirurgii pot utiliza tehnici specifice pentru a reduce „spațiile moarte” rezultate în urma exciziei, care pot contribui la scăderea riscului de serom.

Prevenția complicațiilor post-chirurgicale la Spitalul Clinic SANADOR

Echipa medicală de la Spitalul Clinic SANADOR acordă o deosebită atenție pacienților și ia toate măsurile pentru a preveni apariția seromului și a altor complicații postoperatorii. În situațiile în care nu poate fi evitată apariția seromului și acesta nu dispare de la sine, pacienții beneficiază de tratamentul necesar, în funcție de indicația stabilită pentru fiecare în parte.

Toate intervențiile chirurgicale se desfășoară la Spitalul Clinic SANADOR într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu echipamente de ultimă generație. Echipa chirurgicală este foarte experimentată și folosește tehnici moderne, minim invazive, care scad riscul unor posibile complicații.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR