Ce este schizofrenia

Schizofrenia este o tulburare psihică severă și cronică, în care este afectat modul în care o persoană gândește, percepe realitatea și se comportă. SANADOR asigură acces pacienților la consult de psihiatrie realizat de medici cu vastă experiență clinică în diagnosticarea și indicarea tratamentului individualizat, adaptat nevoilor și evoluției fiecăruia în parte.

Schizofrenia este una dintre tulburări psihiatrice complexe, afecțiunea manifestându-se printr-o combinație de simptome pozitive, precum halucinații și iluzii, simptome negative, respectiv lipsa motivației, retragere socială și tulburări cognitive, precum dificultăți de concentrare, tulburări de memorie și planificare. Boala debutează la sfârșitul adolescenței sau la începutul vârstei adulte și afectează aproximativ 1% din populație.

Schizofrenia poate fi diagnosticată de medicul psihiatru, în urma consultației de specialitate.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tipuri de schizofrenie

De-a lungul timpului, schizofrenia a fost clasificată în mai multe tipuri, în funcție de simptomele predominante. Principalele tipuri tradiționale de schizofrenie sunt:  

  • schizofrenie paranoidă;
  • schizofrenie catatonică;
  • schizofrenie bipolară;
  • schizofrenie hebefrenică sau dezorganizată.

Cea mai frecventă formă de schizofrenie este schizofrenia paranoidă, caracterizată prin anxietate, iluzii de persecuție și halucinații auditive sub forma unor voci care comentează sau critică acțiunile pacientului.

În schizofrenia catatonică apar tulburări severe ale mișcării. Pacientul poate rămâne nemișcat perioade lungi de timp sau, dimpotrivă, poate manifesta agitație extremă fără scop. Schizofrenia catatonică poate fi însoțită de mutism sau rezistență la mișcare.

Schizofrenia bipolară descrie o tulburare complexă, în care apar simptome atât de schizofrenie, cât și de tulburare bipolară. Boala este cunoscută sub denumirea de tulburare schizoafectivă și se situează la granița dintre schizofrenie și tulburarea bipolară, deoarece pacientul prezintă atât simptome psihotice, cât și episoade afective majore de manie sau depresie.

Schizofrenia dezorganizată, numită și hebefrenică, se manifestă prin gândire incoerentă, vorbire dezorganizată și comportament imprevizibil. Emoțiile pot fi nepotrivite contextului social, de exemplu râs fără motiv sau reacții bizare.

Cauze și factori de risc pentru schizofrenie

Schizofrenia este o tulburare complexă, cauzată de o interacțiune între factori genetici, biologici, de mediu și psihosociali. Persoanele care au rude de gradul I, precum părinți sau frați cu această boală prezintă un risc de 10–15 ori mai mare de a dezvolta boala, comparativ cu populația generală.

Schizofrenia este asociată cu modificări ale structurii și funcționării creierului, printre care dezechilibre în neurotransmițători, în special dopamina și glutamatul. De asemenea, modificări ale unor regiuni cerebrale precum cortexul prefrontal, responsabil de gândire logică, sau hipocampul, implicat în memorie, pot fi implicate în apariția schizofreniei.

Anumiți factori de risc externi pot influența apariția schizofreniei, în special la persoanele predispuse genetic, precum expunerea la infecții virale sau malnutriția prenatală, complicații la naștere, traume timpurii sau neglijarea în copilărie sau stres intens în perioada adolescenței.

Utilizarea drogurilor, în special a canabisului, amfetaminelor, LSD-ului sau a cocainei, este asociată cu un risc crescut de declanșare sau agravare a schizofreniei. Canabisul consumat frecvent în perioada adolescenței poate tripla riscul de apariție a bolii.

Izolarea socială, lipsa suportului emoțional sau conflictele familiale pot agrava evoluția bolii. Experiențele traumatice pot acționa ca factori declanșatori. În concluzie, schizofrenia apare ca urmare a interacțiunii complexe dintre predispoziție genetică și factorii de risc externi.

Cum se manifestă schizofrenia

În general, boala debutează în perioada de adult tânăr, intre vârsta de 18 și 30 de ani. Există o formă rară și severă de schizofrenie la copii atunci când boala este diagnosticată înaintea vârstei de 13 ani. Schizofrenia este caracterizată prin simptome pozitive, negative sau cognitive. Boala are o evoluție episodică, cu perioade de acutizare și remisiune.

Simptomele pozitive sunt reprezentate de halucinații, delir, gândire, comportament și vorbire dezorganizată. Halucinațiile reprezintă perceperea unor lucruri inexistente. Halucinațiile auditive apar cel mai frecvent în schizofrenie, fiind voci care comentează sau critică acțiuni. Pot să apară de asemenea și halucinații vizuale, olfactive sau tactile.

Delirul este caracterizat prin convingeri false, imposibil de corectat prin raționament, precum idei de persecuție - pacientul crede că este urmărit -, de grandoare -pacientul crede că are puteri speciale - sau de influență - pacientul crede că îi sunt controlate gândurile de altcineva.

În schizofrenie apar de asemenea și simptome negative. Pacienții se retrag din mediul social, izolându-se, nu au motivație să se implice în activități noi și nu resimt plăcere sau interes față de activitățile preferate. Alte simptome negative ce apar în schizofrenie sunt aplatizarea afectivă, vocea monotonă și absența mimicii.

Boala afectează procesul de gândire și de învățare, având un impact major asupra vieții de zi cu zi. Pacienții experimentează dificultăți de concentrare, atenție și memorie și gândire lentă și rigidă.

Complicații provocate de schizofrenie

Schizofrenia poate provoca complicații psihologice, sociale și medicale. Pacienții cu această boală se retrag din viața socială, renunțând la relațiile interpersonale. De asemenea, aceștia își păstrează cu dificultate un loc de muncă și au tendința să abuzeze de alcool, țigări sau droguri. 

Schizofrenia este adesea însoțită de depresie și anxietate, cauzate de conștientizarea bolii, pierderea funcționalității și izolarea socială. Astfel, pacienții au un risc mai mare de suicid, în special în fazele inițiale ale bolii și în lipsa sprijinului familial.

Tratamentul anti-psihotic, deși este esențial, poate produce efecte secundare. Acestea constau în creștere in greutate, diabet zaharat, tremor, rigiditate musculară, probleme cardiovasculare și sindrom metabolic.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnosticul de schizofrenie

Diagnosticul de schizofrenie este pus de către medicul psihiatru, în funcție de criteriile de diagnostic ale bolii conform DSM-5, respectiv Manual de Diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. Pentru stabilirea diagnosticului de schizofrenie, trebuie ca pacientul să aibă cel puțin două dintre următoarele simptome, pe o perioadă de minimum o lună, cu semne continue timp de cel puțin șase luni:

  • halucinații;
  • idei delirante;
  • vorbire dezorganizată;
  • comportament dezorganizat, catatonic,
  • simptome negative, precum lipsă de afectivitate, motivație sau comunicare. 

Medicul psihiatru va conduce o discuție detaliată despre simptomele pacientului cu acesta sub forma unui interviu clinic și va realiza un test pentru schizofrenie, respectiv Mental Status Examination, care evaluează orientarea în timp și spațiu, memoria, atenția și judecata.

Tratamentul pentru schizofrenie

Schizofrenia nu poate fi vindecată, însă tratamentul poate controla simptomele, preveni recăderile și îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Tratamentul medicamentos recomandat de medicul psihiatru este reprezentat de antipsihotice. Medicul psihiatru va ajusta doza și combinația medicamentelor în funcție de evoluția bolii. Respectarea tratamentului este esențială, deoarece întreruperea bruscă poate declanșa recăderi psihotice severe.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală, terapia ocupațională și terapia de grup asigură un suport psihologic vital pentru pacienții cu schizofrenie.

Monitorizarea pe termen lung a persoanelor cu schizofrenie

Schizofrenia este o boală cronică, ce necesită supraveghere medicală constantă și tratament de întreținere toată viața. Monitorizarea atentă are rolul de a menține stabilitatea psihică, de a preveni recăderile și de a îmbunătăți funcționarea socială și profesională a pacientului.

O bună monitorizare presupune colaborarea strânsă dintre psihiatru, psiholog, medicul de familie și familia pacientului. În primele 6 luni după un episod psihotic, pacientul va fi chemat lunar la control. Ulterior controalele medicale se vor face o dată la fiecare două-trei luni.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții care se confruntă cu tulburări psihice au acces la consultații de psihiatrie și psihiatrie pediatrică, urmate de teste specifice, conform recomandării medicale, pentru stabilirea diagnosticului și indicarea tratamentului adaptat nevoilor fiecărei persoane în parte.

În funcție indicația stabilită, pacienții au acces și la consultații de psihologie și beneficiază de ședințe de psihoterapie, efectuate de specialiști cu vastă experiență clinică și înaltă pregătire profesională, pentru gestionarea pe termen lung a afecțiunilor psihice și îmbunătățirea calității vieții. 

  • Sună la 021.9699! Programează-te pentru analize și investigații avansate!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR