Primul ajutor pentru stopul cardiac

Cum evaluezi o persoană aflată în stop cardiac

Stopul cardiac apare atunci când inima încetează să mai bată sau bate atât de ineficient încât nu mai poate să pompeze sângele către creier și celelalte organe vitale. Fără intervenție imediată, acest lucru poate duce rapid la leziuni cerebrale ireversibile sau deces. De aceea, recunoașterea rapidă a stopului cardiac și începerea manevrelor de resuscitare sunt esențiale pentru supraviețuire.

Stopul cardiac poate surveni brusc, fără avertisment, inclusiv la persoane care nu au istoric de afecțiuni cardiace. În cele mai multe dintre cazuri, victima este aresponsivă, respectiv nu răspunde la stimuli din mediul extern, nu mai poate respira sau prezintă o respirație anormală, sacadată, rară și zgomotoasă.

Apelarea serviciului de urgență este esențială pentru supraviețuirea pacientului în cazul producerii unui stop cardiac

Întrucât peste două treimi dintre stopurile cardiace au loc la domiciliu, este crucial ca oricine să poată recunoaște semnele și să acționeze prompt.

Evaluarea inițială a unei persoane care pare a fi în stop cardiac se face în doi pași:

1. Verificarea stării de conștiență: salvatorul se apropie de victimă și o stimulează prin scuturarea umerilor cu ambele mâini, plasate paralel, astfel încât degetul mare să nu apese pe gât. În același timp, acesta adresează întrebări clare, cum ar fi: „Mă auziți? Sunteți bine?”. Dacă nu există niciun răspuns, se consideră că victima este aresponsivă.

2. Evaluarea respirației: pentru a verifica dacă persoana respiră, este necesară eliberarea căii aeriene prin manevra head tilt – chin lift, în care capul este lăsat pe spate, iar bărbia ridicată. Ulterior, se aplică metoda PAS: se privește, se ascultă și se simte fluxul respirator timp de maximum 10 secunde, fiind necesară observarea în acest interval a cel puțin două respirații normale. Dacă respirația este absentă sau anormală, se consideră că victima este în stop cardiac.

Măsuri imediate de prim ajutor pentru stop cardiac

Imediat ce se recunoaște stopul cardiac, trebuie alertat serviciul de urgență, prin apel la 112. Dacă sunt mai mulți martori, unul dintre ei va fi desemnat să sune la 112 și să caute un defibrilator extern automat, dacă este disponibil. Alertarea rapidă reprezintă primul gest concret din lanțul supraviețuirii și este esențială pentru a acorda primul ajutor în caz de stop cardiac.

După apelul la 112, se va iniția cât mai rapid resuscitarea cardio-pulmonară (RCP), chiar și în lipsa unui defibrilator extern automat și va fi continuat până la sosirea echipajului medical sau până la reluarea respirației normale, spontane. Manevrele de resuscitare se continuă fără întrerupere până când:

  • persoana începe să respire normal, vorbește sau se mișcă;
  • un echipaj medical preia intervenția;
  • salvatorul devine epuizat.

Aplicarea corectă a acestor măsuri în primele minute reprezintă cheia supraviețuirii. A ști cum ajuți o persoană în stop cardiac înseamnă acționarea rapidă, recunoașterea semnelor de stop cardio-respirator și aplicarea fără ezitare a protocolului de resuscitarea cardio-pulmonară.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Resuscitarea cardio-pulmonară pentru un adult în stop cardiac

Există două metode principale de resuscitarea cardio-pulmonară:

  • Resuscitarea prin compresii toracice, fără insuflații: recomandată salvatorilor fără instruire specifică sau care nu pot efectua respirație gură-la-gură;
  • Resuscitarea standard: combină compresiile toracice cu insuflațiile și este recomandată salvatorilor antrenați, mai ales în cazurile de stop cardiac de cauză respiratorie.

Pentru a începe resuscitarea, persoana în stop este așezată în decubit dorsal, respectiv cu fața în sus, pe o suprafață plană. Compresia toracică eficientă înlocuiește funcția de pompare a inimii, împingând sângele oxigenat către creier și organele vitale. Pentru a menține acest flux:

  • compresiile trebuie să fie suficient de adânci;
  • toracele trebuie să revină complet, pentru a permite reumplerea cu sânge;
  • ritmul trebuie să fie constant, nici prea lent – deoarece scade debitul -, nici prea rapid – deoarece nu permite reumplerea.

Pentru a efectua corect compresiile toracice, se poziționează podul palmei dominante în centrul pieptului, în jumătatea inferioară a sternului, iar cealaltă mână se așază deasupra, cu degetele încrucișate. Salvatorul se apleacă deasupra victimei cu brațele întinse și coatele blocate, în extensie. Se efectuează 30 de compresii toracice cu o frecvență de 100–120 compresii/minut și cu revenirea completă a toracelui între compresii.

După efectuarea a 30 de compresii toracice, se administrează, ideal, două insuflații salvatoare. Pentru aceasta, se plasează o mână pe fruntea victimei, iar cu două degete ale celeilalte mâini se ridică ușor bărbia, pentru a elibera căile aeriene, aceasta fiind metoda head tilt – chin lift.

Cu mâna de pe frunte, se prinde nasul victimei între degetul mare și arătător, permițând gurii să se deschidă. Salvatorul inspiră normal, apoi își aplică buzele etanș peste gura victimei și suflă aer timp de maximum o secundă, până când se observă ridicarea toracelui. Dacă nu se observă expansiunea toracică, manevra nu se repetă la nesfârșit, ci se ajustează tehnica la următoarea insuflație.

Resuscitarea cardio-pulmonară se continuă în cicluri de 30 la 2, respectiv 30 de compresii, urmate de 2 insuflații. Dacă insuflațiile nu pot fi efectuate, ca de exemplu din motive de siguranță sau lipsă de experiență, se continuă compresiile toracice fără pauză.

Resuscitarea unui bebeluș aflat în stop cardiac

În cazul unui sugar, respectiv a unui copil sub 1 an, stopul cardiac necesită intervenție imediată. A ști cum să acorzi primul ajutor pentru stopul cardiac la sugar presupune aplicarea manevrelor corecte, adaptate vârstei și anatomiei bebelușului. Dacă bebelușul nu răspunde la stimuli, respectiv nu reacționează când este strigat pe nume, atins ușor pe talpă sau prins de deget, și nu respiră normal sau doar gâfâie, se consideră că se află în stop cardio-respirator.

Evaluarea stării de conștiență și a respirației nu trebuie să depășească 10 secunde. În această situație se apelează imediat 112 sau se roagă o altă persoană să o facă, dacă este prezentă, și se începe resuscitarea cardio-pulmonară fără întârziere.

Bebelușul se așază pe spate, pe o suprafață fermă și dreaptă, iar salvatorul se poziționează fie lateral față de copil, fie în dreptul trunchiului, cu genunchii în apropierea picioarelor acestuia. Există două metode eficiente pentru acordarea compresiilor toracice:

  • Tehnica prin care se utilizează două degete: salvatorul folosește degetul arătător și degetul mijlociu, plasate pe jumătatea inferioară a sternului (sub linia mameloanelor) și aplică 30 de compresii cu o frecvență de 100–120 pe minut, la o adâncime de aproximativ 4 cm sau o treime din diametrul toracic;
  • Tehnica prin care se utilizează degetele mari: salvatorul înconjoară toracele cu ambele mâini, oferind sprijin pe spate, și plasează degetele mari unul peste altul pe stern, executând compresiile cu aceleași caracteristici.

După 30 de compresii, se administrează 2 insuflații, astfel:

  • se eliberează calea aeriană prin manevra head tilt – chin lift, în poziție neutră, nu în hiperextensie;
  • se acoperă gura și nasul sugarului cu gura salvatorului, formând un contact etanș gură la nas-gură;
  • se suflă aer timp de aproximativ 1 secundă, urmărind ridicarea toracelui;
  • se lasă pieptul să coboare înainte de a administra a doua insuflație.

Dacă nu se observă ridicarea toracelui la prima insuflație, capul se repoziționează ușor și se repetă manevra. Dacă nici a doua insuflație nu este eficientă, este posibil ca o obstrucție să blocheze căile aeriene.

Se repetă ciclurile de 30 de compresii și 2 insuflații, fără întrerupere, până când sugarul prezintă semne de viață, respectiv respiră normal și se mișcă, sosesc echipajele medicale de urgență sau până când salvatorul devine epuizat.

Dacă salvatorul este singur și nu a reușit încă să apeleze 112, se recomandă efectuarea a 2 minute de resuscitarea cardio-pulmonară, aproximativ 5 cicluri de 30:2, urmată apoi de apelarea serviciilor de urgență.

Folosirea defibrilatorului extern în cazul unui stop cardiac

Defibrilatorul extern automat (DEA) este un dispozitiv simplu de utilizat, care analizează ritmul inimii și, dacă este necesar, administrează un șoc electric capabil să oprească fibrilația cardiacă și să restabilească un ritm eficient. Acesta se folosește atunci când sunt cel puțin doi salvatori prezenți și locația aparatului este cunoscută.

După ce este scos din suport și pornit, DEA-ul oferă instrucțiuni vocale clare, în limba țării în care se află, ghidând pas cu pas salvatorul.

Hainele victimei trebuie îndepărtate sau tăiate, pentru a permite aplicarea electrozilor direct pe pielea toracelui – unul se plasează în partea dreaptă sus, sub claviculă, iar celălalt în partea stângă jos, sub axilă. Aparatul analizează automat ritmul cardiac, timp în care nimeni nu trebuie să atingă victima, și anunță dacă este necesară administrarea unui șoc.

Dacă DEA indică livrarea șocului, acesta se aplică doar după ce salvatorul se asigură că nimeni nu este în contact cu victima. Indiferent dacă se administrează sau nu șocul, se reia imediat resuscitarea cardio-pulmonară, fără a îndepărta electrozii.

Solicitarea ajutorului medical de urgență

Apelarea numărului 112 reprezintă primul pas esențial în gestionarea unui stop cardiac. Dacă există doi salvatori, cel care știe să efectueze resuscitarea începe imediat manevrele, iar celălalt sună la 112.

Dacă salvatorul este singur, apelul se face imediat, preferabil cu telefonul pe difuzor, pentru a putea începe resuscitarea în paralel. În situația în care nu există telefon la îndemână, victima poate fi temporar părăsită pentru a obține ajutor sau pentru a aduce un telefon și a reveni rapid.

Salvatorul trebuie să se prezinte, să descrie cât mai clar situația și semnele care sugerează un stop cardio-respirator, respectiv inconștiență, lipsa respirației normale, precum și locul exact al intervenției — cu puncte de reper cât mai precise. În orice caz de incertitudine privind gravitatea situației, este mai bine să se sune la 112, iar operatorul va oferi îndrumare sau va redirecționa cazul dacă este necesar.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR