Primul ajutor pentru atacul de panică

Cum recunoști un atac de panică

Un atac de panică este o reacție bruscă și intensă de teamă sau disconfort, care atinge un maxim în câteva minute și este însoțit de manifestări fizice și psihologice acute.

Acest atac poate apărea fără un motiv clar sau ca reacție la un factor declanșator, precum o fobie. În timpul unui astfel de episod, sistemul nervos declanșează reacția de „luptă sau fugi”, generând simptome care pot fi interpretate greșit ca semne ale unei afecțiuni medicale grave.

La Spitalul Clinic SANADOR funcționează un Compartiment de Primiri Urgențe*, disponibil 24/7, pentru urgențe medicale.

Simptomele frecvent resimțite în timpul unui atac de panică includ:

  • Palpitații - bătăi rapide și puternice ale inimii cauzate de eliberarea hormonilor de stres;
  • Dificultăți de respirație, hiperventilație - senzația de lipsă de aer sau de sufocare, uneori însoțită de respirație rapidă și superficială;
  • Durere sau disconfort toracic - adesea interpretat greșit ca un simptom cardiac grav;
  • Transpirații reci, tremor - manifestări ale activării sistemului nervos simpatic;
  • Amețeli, senzație de leșin - cauzate de hiperventilație și modificări ale oxigenării creierului;
  • Greață sau disconfort abdominal - efect al stresului intens asupra sistemului digestiv;
  • Senzații de amorțeală sau furnicături (parestezii) mai ales la nivelul mâinilor sau feței;
  • Valuri de frig sau căldură - fluctuații ale temperaturii corporale datorate reacției sistemului nervos;
  • Senzația de irealitate (depersonalizare sau derealizare) - persoana poate simți că nu este conectată la realitate sau că lumea din jur este „stranie”;
  • Teama intensă de moarte, pierdere a controlului sau de a înnebuni - aceste gânduri pot alimenta și agrava atacul.

În unele cazuri, persoana afectată poate avea comportamente de evitare, dorința de a fugi sau chiar reacții agresive cauzate de frica extremă.

Pentru a înțelege ce faci în caz de atac de panică, este esențial să poți recunoaște aceste semne la timp. La o altă persoană, pot fi observate manifestări evidente precum hiperventilația, agitația, fuga bruscă dintr-un spațiu, comportamentul dezorientat sau teama intensă exprimată verbal sau nonverbal.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Cum ajuți o persoană care suferă un atac de panică

A ști cum ajuți o persoană care are un atac de panică înseamnă să acționezi cu calm, empatie și discernământ. Un atac de panică poate provoca o reacție intensă, care include simptome fizice și emoționale, iar sprijinul din partea unei persoane pregătite pentru această situație este esențial.

Etapa inițială în primul ajutor pentru atacul de panică constă în menținerea propriei stări de calm. Panica sau agitația însoțitorului pot amplifica starea celui afectat. Este important ca atitudinea să fie una calmă și sigură, care să inspire stabilitate. Este recomandat să se rămână alături de persoana afectată pe tot parcursul episodului, fără a o presa să explice cauza atacului. Validarea disconfortului resimțit prin mesaje precum „Ești în siguranță” sau „Starea aceasta va trece în curând” contribuie semnificativ la reducerea intensității reacției.

Dacă este posibil, persoana ar trebui îndepărtată de stimulii declanșatori, cum ar fi zgomotele puternice, aglomerația, lumina intensă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, stimulii ar trebui diminuați cât mai mult. O locație liniștită, cu lumină difuză, poate susține procesul de calmare.

Cum ajuți o persoană care are un atac de panică implică, de asemenea, îndrumarea acesteia să controleze respirația. Încurajează-o să respire încet și adânc, pe nas și pe gură, de exemplu prin tehnica 4-7-8, care ajută la reducerea hiperventilației și calmarea sistemului nervos. Acestă tehnică presupune inspirarea pe nas timp de 4 secunde, menținerea aerului timp de 7 secunde, apoi expirație pe gură timp de 8 secunde. Persoana care oferă ajutorul poate realiza exercițiul împreună cu persoana afectată, astfel încât să ofere un model și să întărească sentimentul de siguranță.

Tehnicile de ancorare (grounding) contribuie la restabilirea contactului cu realitatea. Un exercițiu eficient este metoda 5-4-3-2-1, care implică identificarea a:

  • 5 lucruri vizibile
  • 4 lucruri care pot fi atinse
  • 3 sunete auzite
  • 2 mirosuri percepute
  • 1 gust recunoscut.

Aceste exerciții folosesc simțurile pentru a redirecționa atenția și a reduce starea de disociere sau confuzie.

Alte strategii care pot fi utile în primul ajutor pentru atacul de panică includ oferirea de apă în înghițituri mici, încurajarea mersului desculț sau a atingerii unor obiecte cu textură cunoscută precum o pătură, o piatră netedă sau un obiect parfumat. Uneori, o acțiune fizică simplă, cum ar fi ridicarea brațelor deasupra capului sau călcatul ușor pe loc, poate contribui la stabilizarea senzației de control asupra propriului corp.

Pentru a înțelege cu adevărat ce faci în caz de atac de panică, este important să ții cont și de nevoia de comunicare eficientă. Se recomandă folosirea propozițiilor scurte, clare și pozitive, fără a recurge la interogări sau surprize. Întrebări precum:

  • „Vrei să ne așezăm?”  
  • „Pot face ceva pentru tine acum?” pot fi utile, fără a deveni invazive.

Dacă simptomele se intensifică sau nu se ameliorează, se impune solicitarea ajutorului medical. După trecerea atacului de panică, o discuție calmă și empatică poate sprijini persoana afectată în înțelegerea episodului și în identificarea unor metode de relaxare sau prevenție. Este recomandat să se discute și despre eventualele nevoi viitoare, pentru a ști ce faci dacă suferi un atac de panică sau cum se poate reacționa mai eficient într-o situație similară.

Ce trebuie să faci dacă ai un atac de panică

Atacul de panică poate provoca simptome intense și copleșitoare, însă este esențial să știi ce faci dacă suferi un atac de panică pentru a-l gestiona eficient. În primul rând, amintește-ți că această stare va trece și nu îți va face rău fizic, chiar dacă senzațiile sunt foarte neplăcute.

Un prim pas este controlul respirației. Respiră adânc și lent, folosind tehnica 4-7-8: inspiră pe nas timp de 4 secunde, ține-ți respirația 7 secunde, expiră încet pe gură timp de 8 secunde. Aceasta ajută la reducerea hiperventilației și la calmarea sistemului nervos.

Pentru a diminua tensiunea musculară care apare frecvent în timpul atacului de panică, specialiștii recomandă tehnici de relaxare progresivă a mușchilor: încordează o grupă musculară 5 secunde, apoi relaxeaz-o complet și menține relaxarea 10 secunde înainte să treci la următoarea grupă musculară. Dacă simți că poți, fă o plimbare ușoară sau un exercițiu ușor pentru a elibera tensiunea acumulată în corp și a stimula eliberarea hormonilor care induc relaxarea.

Dacă este posibil, găsește un loc liniștit unde să te poți concentra pe aceste tehnici de calmare. Folosește metode de ancorare în prezent, cum ar fi metoda 5-4-3-2-1 pentru a-ți redirecționa atenția și a reduce senzația de panică.

Este important să învățăm să recunoaștem factorii declanșatori proprii care pot duce la un atac de panică pentru a-i evita pe cât posibil. În situațiile în care atacurile de panică sunt frecvente sau severe, consultă un specialist pentru recomandări suplimentare și eventual tratament medicamentos.

În cazul în care ai un atac de panică într-un spațiu public, spune cuiva în care ai încredere ce se întâmplă. Primul ajutor pentru atacul de panică presupune că această persoană poate ajuta prin oferirea unui mediu calm și prin aplicarea unor tehnici simple de relaxare.

*Serviciile de urgență se prestează contra cost.

SANADOR