Monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent

Ce este monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent

Monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent, numită și neuromonitorizare sau IONM (intraoperative nerve monitoring), este o metodă prin care chirurgul și anestezistul verifică în timp real funcția acestui nerv, în timpul operației. La Spitalul Clinic SANADOR, în intervențiile de chirurgie endocrină efectuate la nivelul tiroidei poate fi realizată monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent, pentru asigurarea celor mai bune rezultate.

Nervul laringeu recurent controlează mișcarea corzilor vocale, iar afectarea lui poate produce răgușeală, voce slăbită, tuse ineficientă sau, rar, probleme de respirație, mai ales dacă leziunea este bilaterală.

Watch on YouTube

IONM nu „vede” direct nervul, ci măsoară răspunsul muscular al laringelui la stimularea nervului, folosind de obicei un tub endotraheal cu electrozi, care înregistrează activitatea mușchilor laringieni.

Rezultatul este afișat sub forma unui semnal (de exemplu amplitudine și latență), care ajută echipa operatorie să confirme că nervul laringeu recurent răspunde și să detecteze rapid un risc de lezare. În funcție de sistemul folosit, monitorizarea poate fi intermitentă, prin verificări periodice, sau continuă, prin monitorizarea nervului vag.

  • La Spitalul Clinic SANADOR beneficiezi de proceduri moderne, cu recuperare rapidă și rezultate excelente. Programează-te!

De ce se folosește neuromonitorizarea intraoperatorie

În chirurgia tiroidiană și chirurgia paratiroidiană, identificarea și protejarea nervului laringeu recurent sunt esențiale, în special în vecinătatea polului inferior și în zona ligamentului Berry, unde disecția poate fi mai dificilă.

Neuromonitorizarea adaugă o verificare funcțională pe lângă identificarea vizuală, ajutând la confirmarea structurii suspectate ca nerv laringeu recurent și la evaluarea integrității acestuia pe parcursul operației, inclusiv după manevre considerate „delicate” – de exemplu disecție dificilă, controlul sângerării sau tracțiuni. În plus, poate ajuta la identificarea ramurilor sau a variațiilor de traseu, atunci când anatomia este modificată.

Un avantaj important este că, atunci când semnalul se modifică sau dispare, echipa operatorie poate adapta imediat strategia: reduce tracțiunea, schimbă planul de disecție, reevaluează hemostaza sau ajustează câmpul operator și poziția tubului.

În anumite situații, se poate decide oprirea intervenției pe partea opusă (în operațiile bilaterale) pentru a evita o afectare bilaterală a corzilor vocale. Astfel, IONM poate sprijini decizii prudente, orientate către siguranță, și poate ghida momentul în care se continuă sau se amână etapa următoare.

Când este indicată monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent

IONM poate fi utilizată în majoritatea intervențiilor chirurgicale la nivelul tiroidei, dar este deosebit de utilă când riscul de leziune a nervului laringeu recurent este mai mare. Exemple includ reintervențiile (chirurgie repetată pe gât), gușa tiroidiană voluminoasă sau retrosternală, tiroiditele fibroase, anatomia distorsionată, cancerul tiroidian cu invazie locală sau disecții ganglionare extinse (de exemplu în compartimentul central).

Neuromonitorizarea este utilă și în situații cu variante anatomice (de exemplu nerv non-recurent) și atunci când se dorește documentarea funcției nervoase pentru decizii intraoperatorii, mai ales la pacienți cu voce modificată înainte de operație sau la cei cu risc crescut.

Alegerea se face individual, în funcție de tipul operației, experiența echipei și profilul de risc al pacientului, iar monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent se integrează în tehnica chirurgicală standard, nu o înlocuiește.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Cum se realizează neuromonitorizarea

Pentru neuromonitorizare, pacientul este intubat cu un tub endotraheal cu electrozi, poziționat astfel încât electrozii să contacteze corzile vocale. Poziționarea este verificată prin tehnici de anestezie (de exemplu laringoscopie) și, uneori, prin verificarea calității semnalului după intubație.

Anestezia este adaptată: relaxantele musculare se folosesc limitat sau în doze atent alese, deoarece pot reduce semnalul și pot crea rezultate fals negative. Chirurgul stimulează nervul cu o sondă (stimulare electrică de intensitate mică, controlată), fie direct pe nervul laringeu recurent, fie prin monitorizarea nervului vag (stimularea nervului vag, care „include” traseul nervului laringeu recurent).

Aparatul înregistrează răspunsul EMG al laringelui, iar echipa medicală urmărește semnalul pe parcursul etapelor cheie ale intervenției, de regulă înainte de disecție și după eliberarea nervului.

În protocoale standardizate, se notează semnale inițiale și finale, iar în unele situații se pot face verificări repetate în timpul disecției, pentru a surprinde din timp o scădere progresivă a răspunsului.

  •  Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Ce arată neuromonitorizarea și care sunt limitările

Monitorizarea oferă informații despre răspunsul funcțional al lanțului nerv-mușchi: prezența unui semnal sugerează că stimularea ajunge la mușchii laringelui, iar modificările semnalului pot indica întindere, compresie, ischemie sau o problemă de contact a electrozilor.

În practica IONM, scăderea semnificativă a amplitudinii sau pierderea semnalului poate alerta echipa medicală să oprească manevrele agresive, să reducă tracțiunea și să identifice cauza, înainte ca o leziune să devină ireversibilă.

În monitorizarea continuă, trendul semnalului poate oferi avertizare progresivă, de exemplu când amplitudinea scade treptat în timpul tracțiunii, permițând corecția înainte de pierderea completă a semnalului.

Limitările sunt importante: un semnal slab poate apărea din motive tehnice (poziție imperfectă a tubului, secreții, cabluri, interferențe) sau din cauze anestezice.

De aceea, IONM nu înlocuiește tehnica chirurgicală corectă și identificarea vizuală a nervului. În plus, un semnal bun nu garantează absolut absența unei disfonii postoperatorii (pot exista edem, hematom, intubație dificilă), iar lipsa semnalului nu înseamnă întotdeauna leziune permanentă, deoarece pot exista neuropraxii reversibile.

  • Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Beneficiile monitorizării intraoperatorii a nervului laringeu recurent

Pentru pacient, beneficiul principal este potențiala reducere a riscului de leziune a nervului laringeu recurent și posibilitatea de decizie intraoperatorie informată, mai ales în intervenții bilaterale.

În unele situații, neuromonitorizarea poate scurta timpul de identificare a nervului și poate crește încrederea echipei în anatomia găsită, în special când câmpul este modificat de inflamație sau cicatrici.

Watch on YouTube

Pentru echipa medicală, IONM oferă un limbaj comun (semnal EMG) și poate facilita învățarea și standardizarea pașilor de protecție nervoasă. De asemenea, permite documentarea obiectivă a funcției nervului înainte și după rezecția unui lob tiroidian, informație utilă când se discută riscurile și pașii următori.

În anumite centre, monitorizarea continuă prin nervul vag poate avertiza precoce asupra tracțiunii, ceea ce ajută la prevenirea scăderii progresive a semnalului.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Posibile riscuri ale neuromonitorizării

În general, monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent este considerată sigură. Riscurile sunt, de obicei, legate de intubație și de utilizarea unui tub endotraheal cu electrozi: disconfort faringian, răgușeală tranzitorie, iritație locală sau, rar, leziuni minore ale mucoasei. Stimularea electrică folosită în IONM are intensitate mică și este bine tolerată, fiind concepută să nu producă leziuni prin ea însăși.

Ca risc practic, pot exista rezultate fals pozitive sau fals negative, care pot influența deciziile dacă nu sunt interpretate corect. De aceea, echipa urmează protocoale de verificare (poziția tubului, conexiuni, setări, efectul relaxantelor) și corelează semnalul cu anatomia și cu manevrele efectuate.

Informația oferită de IONM trebuie interpretată în context: un semnal modificat este un semn de alarmă, nu un diagnostic cert de leziune. În plus, echipa poate consemna parametrii monitorizării în foaia operatorie, ceea ce ajută la comunicarea postoperatorie și la urmărire. Ca pentru orice dispozitiv medical, informarea pacientului face parte din discuția preoperatorie despre riscuri și beneficii.

Ce urmează după operație

După intervenție, pacientul este evaluat clinic pentru voce și deglutiție. Răgușeala ușoară poate apărea din cauza intubației sau a edemului local și se remite frecvent în zile-săptămâni. Uneori, vocea poate fi obosită sau instabilă în primele zile, fără să existe o leziune nervoasă. Dacă apare disfonie persistentă, medicul poate recomanda consult ORL și laringoscopie, pentru evaluarea mobilității corzilor vocale.

Dacă s-a observat intraoperator o modificare majoră a semnalului sau pierderea semnalului, planul postoperator poate include monitorizare mai atentă, reevaluare ORL precoce și recomandări privind efortul vocal.

În formele confirmate de pareză a corzilor vocale, recuperarea poate necesita terapie vocală, iar în anumite situații, proceduri ORL (de exemplu medializare injectabilă), în funcție de severitate și evoluție. Medicul va discuta și momentul sigur pentru o eventuală intervenție pe partea contralaterală, dacă aceasta a fost amânată din motive de siguranță.

Chirurgie endocrină de înaltă performanță la Spitalul Clinic SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile de chirurgie endocrină, precum tiroidectomia sau paratiroidectomia, sunt realizate în deplină siguranță, de medici cu vastă experiență, și pot include și monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent, pentru reducerea riscului de afectare a vocii.

Operațiile se desfășoară într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, cu nivel de competență extinsă. Postoperator, pacienții pot fi îndrumați către consult ORL, pentru evaluarea detaliată a stării corzilor vocale.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Întrebări frecvente despre neuromonitorizarea intraoperatorie

  • IONM înseamnă că nu mai există risc de răgușeală după chirurgie tiroidiană?

Nu. Monitorizarea intraoperatorie a nervului laringeu recurent poate reduce riscul în anumite situații și ajută la decizii intraoperatorii, dar nu poate elimina complet disfonia postoperatorie, care poate apărea și din alte cauze (intubație, edem, inflamație).

  • De ce este importantă monitorizarea de nerv vag?

Stimularea nervului vag înainte și după disecție poate confirma că întregul traseu de conducere nervoasă funcționează, nu doar un segment izolat. Astfel, poate ajuta la localizarea unei probleme și la interpretarea corectă a unei pierderi de semnal, mai ales când există dificultăți tehnice.

  • Ce înseamnă „pierdere de semnal” la IONM?

Înseamnă că aparatul nu mai detectează un răspuns EMG adecvat la stimulare. Cauza poate fi tehnică (tub endotraheal cu electrozi deplasat, conexiuni) sau biologică (întindere/compresie a nervului). Echipa verifică întâi cauzele tehnice și adaptează manevrele chirurgicale pentru a proteja nervul.

  • Este dureroasă stimularea nervului în timpul operației?

Nu. Stimularea se face în timpul anesteziei generale, cu curenți de intensitate mică, iar pacientul nu simte nimic. Disconfortul resimțit după operație este, de obicei, legat de intervenție sau de intubație, nu de monitorizare.

Informațiile din acest articol au scop educațional și nu înlocuiesc consultul medical.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR