Ce este craniostenoza

Craniostenoza, cunoscută și sub denumirea de craniosinostoză, este o malformație congenitală care apare prin fuziunea prematură a suturilor craniene, înainte ca dezvoltarea creierului să fie completă. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de specialitate, de investigații avansate pentru diagnostic și de tratament prin metode moderne, cu rezultate bune.

În mod normal, oasele craniului sunt separate prin suturi – țesuturi fibroase flexibile, care permit creșterea capului pe măsură ce crește și creierul. La sugari și copiii mici, între oasele craniului rămân deschise anumite spații, numite fontanele (moalele capului). Oasele craniene rămân separate timp de aproximativ 12 până la 18 luni, după care fuzionează treptat, în cadrul procesului natural de creștere. După închidere, ele rămân unite pe tot parcursul vieții adulte.

La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile de neurochirurgie sunt realizate cu echipamente de ultimă generație.

Suturile și fontanelele au un rol esențial în dezvoltarea creierului sugarului. În timpul nașterii naturale, flexibilitatea suturilor permite suprapunerea oaselor craniene, facilitând trecerea capului prin canalul de naștere fără a produce leziuni cerebrale. Pe parcursul copilăriei, aceste suturi rămân flexibile, permițând creșterea rapidă a creierului și oferind o protecție parțială împotriva traumatismelor cranio-cerebrale minore (cum ar fi cele care apar când copilul începe să-și țină capul, să se rostogolească sau să stea în șezut). Fără aceste structuri flexibile, creierul nu ar avea spațiu suficient pentru a se dezvolta normal, ceea ce ar duce la afectare neurologică severă.

Atunci când una sau mai multe suturi se închid prematur, craniul nu mai poate crește normal în acea zonă. Prin urmare, capul bebelușului poate căpăta o formă anormală. În unele cazuri, dacă mai multe suturi se închid devreme, creierul nu are suficient spațiu pentru a se dezvolta, ceea ce poate duce la creșterea presiunii în interiorul craniului.

Tratamentul constă, de regulă, într-o intervenție chirurgicală, menită să corecteze forma craniului și să ofere creierului spațiul necesar pentru a se dezvolta normal. Cu un diagnostic timpuriu și tratament adecvat, majoritatea copiilor se dezvoltă normal, cu rezultate vizibile și armonioase din punct de vedere estetic.

Tipuri de craniostenoze

Craniosinostoza poate afecta una sau mai multe suturi ale craniului, iar forma capului copilului variază în funcție sutura închisă prematur. Închiderea prematură a acestor suturi antrenează o creștere compensatorie a craniului paralelă cu sutura închisă prematur, creșterea normală fiind blocată pe direcția perpendiculară pe sutura închisă prematur.

Cele mai frecvente tipuri de craniostenoză sunt reprezentate de:

  • Craniostenoza sagitală (scafocefalia)este cea mai frecventă formă și apare atunci când sutura sagitală (care traversează capul din față spre spate) se închide prea devreme; în craniosinostoza sagitală, capul devine lung și îngust;
  • Craniostenoza coronară unilaterală (plagiocefalia anterioară) – este a doua cea mai frecventă formă de craniosinostoză; apare atunci când una dintre suturile coronale (care merg de la fiecare ureche spre vârful capului) se închide prematur; în craniosinostoza coronară, fruntea capătă un aspect turtit pe partea afectată, ochiul poate fi poziționat mai sus, iar nasul poate fi ușor deviat în acea direcție;
  • Craniostenoza bicoronală (brahicefalia) – ambele suturi coronale se închid mai devreme, iar capul capătă o formă scurtă și lată; uneori, fruntea poate părea proeminentă și înclinată către anterior;
  • Craniostenoza metopică (trigonocefalia) – apare prin închiderea prematură a suturii metopice, care pornește de la rădăcina nasului și merge spre vârful capului; în acest caz, fruntea capătă formă triunghiulară, iar ochii pot părea mai apropiați unul de celălalt (hipotelorism);
  • Craniostenoza lambdoidă (plagiocefalia posterioară) – este o formă rară, care afectează sutura de la spatele capului; aceasta poate determina aplatizarea (turtirea) părții posterioare a craniului și poziționarea asimetrică a urechilor.

În unele cazuri, mai multe suturi se pot închide prematur. Aceste forme complexe de craniosinostoză sunt mai rare și apar, de regulă, pe fondul unor sindroame genetice.

Cauze și factori de risc pentru craniosinostoză

În majoritatea cazurilor, cauza exactă a craniosinostozei nu este cunoscută. Cea mai frecventă formă, numită craniosinostoză nonsindromică, nu este asociată cu alte afecțiuni și apare, probabil, ca rezultat al interacțiunii între factorii genetici și de mediu.

Unele studii sugerează că anumiți factori din timpul sarcinii, cum ar fi administrarea unor medicamente în primul trimestru, ar putea crește riscul de apariție a craniosinostozei.

Alți factori care pot crește riscul de apariție a acestei afecțiuni includ:

  • Vârsta părinților și stilul de viață în timpul sarcinii – părinții de vârstă mai înaintată, fumatul matern și concepția prin fertilizare in vitro pot fi asociați cu un risc mai mare;
  • Boli osoase ereditare sau metabolice – afecțiuni precum rahitismul sau osteopetroza pot produce o formă secundară de craniosinostoză, care apare de obicei mai târziu;
  • Factori fizici – presiunea exercitată asupra craniului în timpul sarcinii, cum ar fi în cazul sarcinilor gemelare sau al unei forme neobișnuite a uterului pot influența formarea craniului;
  • Moștenirea genetică – aproximativ 15% dintre cazuri implică modificări genetice moștenite sau apărute spontan.

Există și forme de sindroame cu craniostenoză, care apar ca parte a unor boli genetice rare, cum ar fi sindromul Apert, Crouzon, Pfeiffer, Carpenter sau Saethre-Chotzen. Acestea pot afecta nu doar craniul, ci și alte părți ale corpului – cum ar fi membrele, fața, ochii sau chiar inima – și pot fi însoțite de întârziere în dezvoltare.

Semne și simptome de craniostenoză

Cea mai frecventă manifestare a craniosinostozei este modificarea formei capului sau a feței copilului, observabilă adesea încă de la naștere sau din primele luni de viață. Forma craniului variază în funcție de sutura afectată, iar uneori o parte a feței poate părea diferită de cealaltă.

Alte semne, mai rare, pot include:

  • Bombarea uneia dintre fontanele, din cauza creșterii presiunii intracraniene;
  • Proeminența venelor de pe scalp;
  • Somnolență și creșterea iritabilității;
  • Dificultăți de hrănire;
  • Vărsături în jet – semn de hipertensiune intracraniană;
  • Întârzieri în dezvoltare.

Complicații provocate de craniostenoză

În lipsa unui tratament, craniosinostoza poate determina deformări persistente ale craniului și feței, cu impact asupra esteticii și al stimei de sine în perioada copilăriei și adolescenței. În unele cazuri, mai ales atunci când afecțiunea este asociată cu un sindrom genetic, poate apărea creșterea presiunii în interiorul craniului, ce poate avea consecințe grave, precum întârzieri în dezvoltare, dificultăți de învățare, convulsii la copil, dureri de cap sau chiar pierderea vederii.

Diagnosticul de craniostenoză

Craniosinostoza este adesea observată încă de la naștere, primul semn fiind reprezentat de forma anormală a capului. Medicul neonatolog va examina atent capul copilului, pentru a detecta alte semne care pot sugera diagnosticul de craniosinostoză, precum:

  • Palparea unei zone mai întărite – creastă osoasă, reprezentată de sutura închisă prematur;
  • Prezența sau lipsa fontanelei;
  • Asimetrii sau modificări vizibile ale feței.

Atunci când se suspicionează o craniostenoză la bebeluși, medicul va evalua inclusiv dezvoltarea copilului, prin adresarea unor întrebări referitoare la atingerea etapelor importante de dezvoltare (ex. mersul, vorbirea), deoarece uneori craniosinostoza poate fi asociată cu alte tulburări neurologice. De asemenea, medicul va efectua măsurători periodice ale circumferinței capului, pentru a monitoriza ritmul de creștere și pentru a compara cu valorile normale în funcție de vârstă.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul va indica efectuarea unor investigații suplimentare. Este important de subliniat că o formă atipică a craniului nu indică automat prezența craniosinostozei, existând și alte posibile cauze. Din acest motiv, o evaluare detaliată este esențială. Investigațiile recomandate pentru stabilirea diagnosticului pot include:

  • Examinări imagistice: CT (tomografie computerizată): oferă detalii precise asupra oaselor craniului și poate evidenția fuzionarea suturilor; RMN (rezonanță magnetică): poate fi utilizată pentru a evalua cu acuratețe structurile cerebrale; Ecografie transfontanelară: o opțiune utilă mai ales la sugari, când fontanela este încă deschisă;
  • Testare genetică: recomandată atunci când se suspectează o formă sindromică (cauzată de o boală genetică); aceasta poate ajuta la identificarea unei posibile cauze genetice a afecțiunii.
  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tratamentul pentru craniostenoză

Tratamentul craniosinostozei depinde de severitatea afecțiunii și de tipul de sutură afectată. În formele ușoare, care nu afectează dezvoltarea creierului, poate fi suficientă purtarea unei căști speciale, care ajută la modelarea craniului.

În majoritatea situațiilor, însă, este recomandată o operație pentru craniostenoză, al cărei scop este de a corecta forma anormală a craniului și de a preveni creșterea presiunii în interiorul cutiei craniene. Intervenția este, de obicei, realizată în primul an de viață, când oasele craniului sunt mai moi și mai ușor de remodelat.

Există două tipuri principale de intervenții de neurochirurgie:

  • Chirurgia endoscopică, minim invazivă – se adresează copiilor mai mici de 6 luni și presupune introducerea unui tub subțire cu lumină și o cameră specială (endoscop) prin mici incizii la nivelul scalpului, pentru a îndepărta sutura fuzionată prematur; astfel, se permite creșterea normală a creierului;
  • Chirurgia deschisă (remodelarea cutiei craniene) – recomandată copiilor mai mari de 6 luni; intervenția presupune realizarea unei incizii la nivelul scalpului și oaselor craniene, urmată de remodelarea porțiunii afectate a craniului; pentru a menține forma corectă, se folosesc plăcuțe și șuruburi resorbabile, care se dizolvă în timp.
  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, malformațiile congenitale sunt diagnosticate cu ajutorul unor echipamente imagistice de ultimă generație, precum CT 128 slice sau RMN 3 Tesla. Micii pacienți au acces la consultații de pediatrie și la examinări performante, pentru stabilirea diagnosticului corect. Tratamentul pentru craniostenoză este stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte, ținând cont de tipul afecțiuni, de severitatea simptomatologiei și de riscul apariției unor posibile complicații.

Atunci când este recomandat tratamentul chirurgical, intervenția de neurochirurgie este realizată în cele mai bune condiții la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator bine dotat, de chirurgi cu vastă experiență. Ori de câte ori este posibil, operațiile sunt efectuate prin metode cât mai puțin invazive, pentru recuperare rapidă și durată scurtă de spitalizare. Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I asigură asistență medicală avansată pe toată durată procedurilor și postoperator.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR