Ce este cardiomiopatia

Cardiomiopatia este o boală a mușchiului cardiac, care afectează modul în care inima pompează sângele către restul corpului. SANADOR asigură acces la evaluare completă și îngrijire adecvată pentru pacienții cu boli cardiovasculare, prin consultanții de cardiologie, investigații avansate și metode moderne de tratament.

Pe măsură ce boala progresează, mușchiul inimii își pierde treptat forța și elasticitatea. În unele forme de cardiomiopatie, pereții inimii se subțiază, iar cavitățile se dilată, ceea ce reduce eficiența pompei cardiace. În altele, pereții devin îngroșați și rigizi, împiedicând umplerea normală a inimii cu sânge. În ambele situații, circulația sângelui este afectată, iar inima nu mai poate funcționa corespunzător.

La SANADOR, pacienții beneficiază de investigații avansate, pentru diagnosticul corect al unor afecțiuni cardiace precum cardiomiopatia

Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greacă, fiind format din cuvintele “kardia”, care înseamnă inimă, “mys” – mușchi și “pathos” – boală, adică boala mușchiului inimii sau boala mușchiului cardiac.

Cardiomiopatia nu descrie o singură boală, ci un grup de afecțiuni care modifică structura inimii și îi reduc eficiența. Poate apărea la orice vârstă, având cauze variate, de la factori genetici până la infecții, hipertensiune sau consum excesiv de alcool. În formele avansate, cardiomiopatia poate duce la insuficiență cardiacă sau tulburări de ritm (aritmii), însă un diagnostic precoce și tratamentul corect pot îmbunătăți semnificativ evoluția bolii.

  • Programează-te pentru analize și investigații avansate! Sună la 021.9699!

Tipuri de cardiomiopatie

Principalele tipuri de cardiomiopatie sunt:

  • Cardiomiopatia dilatativă (CMD) – este cea mai frecventă formă; în CMD, pereții inimii se subțiază, iar cavitățile se dilată, mai ales ventriculul stâng; ca urmare, inima nu mai reușește să pompeze sângele eficient; afectează adesea adulții între 20 și 60 de ani și poate fi cauzată de boli coronariene, infecții virale, consum excesiv de alcool sau factori genetici;
  • Cardiomiopatia hipertrofică (CMH) – în acest tip de cardiomiopatie, pereții mușchiului inimii se îngroașă (hipertrofiază), iar spațiul din interiorul cavităților cardiace se micșorează; deși pare că o inimă cu pereți mai groși ar fi mai puternică, în realitate, mușchiul devine mai rigid și se relaxează mai greu între bătăi; astfel, inima nu se mai umple corect cu sânge și circulația este îngreunată; afecțiunea poate apărea la orice vârstă și este adesea moștenită; CMH este una dintre cauzele cele mai frecvente ale morții cardiace subite la tineri și sportivi;
  • Cardiomiopatia restrictivă – în această formă, pereții inimii nu sunt neapărat îngroșați, ci devin rigizi, pierzându-și elasticitatea necesară pentru a se relaxa și umple cu sânge între bătăi; boala este rară, apare mai ales la vârstnici și poate fi asociată cu afecțiuni precum amiloidoza, hemocromatoza sau sclerodermia;
  • Cardiomiopatia aritmogenă – este o formă rară, adesea moștenită, care afectează în special ventriculul drept; țesutul muscular este înlocuit treptat cu grăsime sau fibroză, ceea ce favorizează apariția tulburărilor de ritm;
  • Alte forme – există și forme mai puțin frecvente, cum ar fi cardiomiopatia indusă de stres (numită și „sindromul inimii frânte”), cardiomiopatia legată de tratamente oncologice, de consumul excesiv de alcool sau cea care apare după sarcină (cardiomiopatia peripartum).
  • Alege SANADOR pentru investigații imagistice de înaltă precizie!

Cauze și factori de risc pentru cardiomiopatie

Cardiomiopatia poate fi moștenită, atunci când apare pe fondul unor modificări genetice transmise din familie, sau dobândită, atunci când apare mai târziu, pe fondul altor boli sau ca urmare a acțiunii unor factori de mediu.

Printre cauzele dobândite se numără:

  • Infecții virale care afectează mușchiul inimii;
  • Hipertensiunea arterială cronică, deoarece forțează inima să lucreze în exces;
  • Bolile coronariene sau infarctul miocardic, ce poate distruge o parte din mușchiul cardiac;
  • Afecțiuni metabolice precum diabetul zaharat sau obezitatea;
  • Afecțiuni ale glandei tiroide;
  • Tratamentele oncologice – anumite tipuri de chimioterapie sau radioterapie;
  • Consumul prelungit de alcool sau droguri stimulante, precum cocaina sau amfetamina;
  • Afecțiunile sistemice precum amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza sau bolile țesutului conjunctiv;
  • Complicațiile apărute în timpul sau după sarcină;
  • Stresul emoțional intens, ce poate declanșa așa-numitul „sindrom al inimii frânte”.

Riscul de a dezvolta cardiomiopatie este mai mare la persoanele care au:

  • Rude apropiate diagnosticate cu cardiomiopatie, insuficiență cardiacă sau moarte subită cardiacă la vârstă tânără;
  • Hipertensiune arterială netratată;
  • Antecedente de infarct miocardic;
  • Infecții virale severe, inclusiv COVID-19.
  • Pentru investigații complete și evaluare medicală corectă, alege SANADOR!

Cum se manifestă cardiomiopatia

Manifestările cardiomiopatiei pot fi foarte diferite de la o persoană la alta. Uneori, boala rămâne mult timp asimptomatică și este descoperită întâmplător, în urma unor investigații de rutină. În alte cazuri, semnele apar treptat, pe măsură ce mușchiul inimii devine mai slăbit sau mai rigid.

Cele mai frecvente semne și simptome includ:

  • senzația de lipsă de aer (dispnee) la efort sau chiar în repaus;
  • oboseală persistentă;
  • dureri toracice ce apar după activitate fizică sau mese abundente;
  • palpitații – bătăi rapide, neregulate sau mai puternice ale inimii.

Pe măsură ce boala progresează, pot apărea umflarea gleznelor, picioarelor sau abdomenului sub forma edemelor, tuse și dificultate de a dormi întins. Unele persoane pot prezenta amețeli sau episoade de pierdere a stării de conștiență.

Complicațiile provocate de boala mușchiului cardiac

Dacă nu este tratată la timp, cardiomiopatia poate evolua spre complicații grave, care pot pune în pericol viața pacientului. Cea mai frecventă dintre acestea este insuficiența cardiacă, situație în care inima nu mai reușește să pompeze suficient sânge pentru a acoperi nevoile organismului. În timp, acest lucru poate afecta toate organele și poate deveni o afecțiune severă, amenințătoare de viață, dacă nu este tratată corespunzător.

Din cauza circulației lente pot apărea cheaguri de sânge în interiorul cavităților inimii. Dacă aceste cheaguri se desprind și ajung în circulația generală, pot bloca vasele care irigă organe importante, cum ar fi creierul sau plămânii, ducând la accident vascular cerebral sau embolie pulmonară.

De asemenea, cardiomiopatia poate deteriora și valvele cardiace. Pe măsură ce inima se mărește, valvele nu se mai închid corect, iar o parte din sânge se întoarce înapoi, ceea ce obligă inima să muncească mai mult.

O altă complicație este apariția tulburărilor de ritm cardiac (aritmii). Acestea pot provoca palpitații, amețeli sau pierderea conștienței, iar în cazuri severe pot duce la stop cardiac și moarte subită.

  • Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Diagnosticul de cardiomiopatie

Pentru stabilirea diagnosticului de cardiomiopatie, medicul cardiolog începe cu o anamneză atentă, care trebuie să includă informații despre simptome, stil de viață și istoricul medical al pacientului și al familiei. Anamneza este completată de o examinare clinică și o serie de teste care ajută la evaluarea structurii și funcției inimii.

Printre investigațiile frecvent utilizate se numără analizele de sânge, care pot indica anumite tulburări metabolice sau semne de insuficiență cardiacă (precum creșterea peptidului natriuretic atrial), dar și radiografia toracică, care arată dacă inima este mărită. Ecocardiografia este una dintre cele mai importante metode de evaluare, deoarece oferă informații importante despre modul în care inima se contractă și despre circulația sângelui prin camerele și valvele ei.

Pentru identificarea tulburărilor de ritm este necesară efectuarea unei electrocardiograme (ECG), iar în anumite situații, un test de efort ajută la observarea reacției inimii la activitate fizică. În cazurile care necesită o analiză mai detaliată, medicii pot folosi investigații imagistice precum rezonanța magnetică nucleară (RMN) sau tomografia computerizată (CT cardiac).

Atunci când există suspiciunea unei forme ereditare, medicul poate recomanda testare genetică. Identificarea unei cauze genetice permite evaluarea și monitorizarea preventivă a membrilor familiei care pot fi expuși aceluiași risc.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Tratamentul pentru cardiomiopatie

Scopul tratamentului este de a controla simptomele, de a încetini evoluția bolii și de a preveni complicațiile. Tipul de tratament trebuie întotdeauna să fie ales în funcție de forma de cardiomiopatie și de severitatea afectării cardiace.

În unele cazuri, schimbările de stil de viață pot fi suficiente pentru a stabiliza boala. Medicul poate recomanda o alimentație echilibrată, cu conținut redus de sare și grăsimi, activitate fizică ușoară, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, un somn adecvat și gestionarea stresului. De asemenea, este esențial un bun control terapeutic al bolilor asociate, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.

Tratamentul medicamentos are rolul de a ajuta inima să pompeze mai eficient, de a reduce tensiunea arterială, de a regla ritmul cardiac, de a elimina excesul de lichide și de a preveni formarea cheagurilor de sânge. Printre clasele de medicamente utilizate se numără beta-blocantele, inhibitorii enzimei de conversie, antialdosteronicele, diureticele, anticoagulantele și medicamentele antiaritmice.

În cazurile în care medicamentele nu sunt suficiente, pot fi folosite proceduri minim invazive sau dispozitive implantabile care reglează activitatea inimii. Dintre acestea fac parte pacemakerul, defibrilatorul automat implantabil (ICD), dispozitivul de resincronizare cardiacă (CRT) și pompele de asistare ventriculară (VAD), care ajută inima să pompeze sângele mai eficient.

Uneori poate fi necesară o intervenție chirurgicală. În cazul cardiomiopatiei hipertrofice, tratamentul chirurgical poate include o miomectomie septală – o intervenție pe cord deschis, prin care chirurgul îndepărtează o mică porțiune din peretele îngroșat care separă cei doi ventriculi. Această reducere a grosimii mușchiului poate permite sângelui să circule mai ușor prin inimă și poate diminua simptomele provocate de obstrucția fluxului sanguin.

În cazurile avansate, când nicio formă de tratament nu mai dă rezultate, transplantul cardiac poate fi singura soluție.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de cardiologie pentru evaluarea și tratamentul bolilo cardiovasculare, cu ajutorul echipamentelor performante și investigațiilor cardiologice precise. Consultațiile sunt realizate de specialiști cu experiență, care analizează atent particularitățile fiecărui pacient, folosind metode moderne de diagnostic.

În funcție de rezultate, în cazul unui diagnostic de cardiomiopatie, medicul recomandă un tratament individualizat, pentru menținerea funcției cardiace și reducerea riscului de complicații. Atunci când este nevoie, este implicată o echipă a inimii multidisciplinară, formată din specialiști în cardiologie intervențională, aritmologie și chirurgie cardiovasculară, pentru o abordare completă.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la proceduri terapeutice minim invazive atunci când acestea sunt indicate, dar și la operații cardiace clasice, pe cord deschis, efectuate de echipe experimentate. Secția ATI cardiovasculară este pregătită să ofere suport complet, asigurând monitorizare și îngrijire continuă. Pacienții beneficiază de îndrumarea necesară pe parcursul întregului proces de evaluare și tratament.

  • Rezultate rapide și diagnostic precis, asigurate de medici experimentați. Vino la SANADOR!

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR