Tratamentul chirurgical în cancerul bronhopulmonar

Cancerul bronhopulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Aproximativ 1,6 milioane de decese sunt înregistrate anual, reprezentând 19% din totalul deceselor prin cancer. În România, cancerul pulmonar reprezenta, conform estimărilor pentru anul 2018, 20,2% din totalul deceselor prin cancer, iar incidența în populația generală diagnosticată cu boli neoplazice a fost de 13,6%, mult mai crescută la bărbați (19,1%) în comparație cu femeile (7,2%).

Mortalitatea ridicată este urmarea diagnosticării tardive, cancerul bronhopulmonar fiind o boală silențioasă, asimptomatică în 7 cazuri din 8. Boala începe să se manifeste atunci când este deja într-un stadiu avansat. Din această cauză, tratamentul curativ nu este posibil în aproximativ 90% din cazuri. Astfel, rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar este de 17%.

Tratamentul multimodal al cancerului bronhopulmonar

Tratamentul cancerului bronhopulmonar se face diferențiat, în funcție de tipul histologic al tumorii, stadializarea acesteia și comorbiditățile pacientului.

Tratamentul cancerului bronhopulmonar include intervenția chirurgicală, radioterapia, chimioterapia sau terapia moleculară țintită. Aceste modalități terapeutice pot fi utilizate singure sau în combinație (tratament multimodal), în funcție de stadiul bolii. Tratamentul chirurgical reprezintă singura opțiune terapeutică cu potențial curativ în boala localizată.

Tipuri histopatologice de cancer bronhopulmonar

Din punct de vedere histopatologic, cancerele bronhopulmonare se împart în două grupe mari: cancere bronhopulmonare cu celule mici (SCLC), respectiv cancere bronhopulmonare fără celule mici (NSCLC).

Cancerele bronhopulmonare cu celule mici (SCLC) reprezintă aproximativ 15% din totalul cancerelor bronhopulmonare. Radioterapia și chimioterapia reprezintă tratamentul de elecție în acest tip de cancer. Intervenția chirurgicală poate fi efectuată în cazul tumorilor fără diagnostic histopatologic preoperator, apartenența la grupul histopatologic SCLC fiind stabilită pe piesa de rezecție. În cazurile confirmate, intervenția chirurgicală are scop adjuvant sau paliativ.

Cancerele bronhopulmonare fără celule mici (NSCLC) reprezintă 80–85% din formele de cancer bronhopulmonar. În acest tip de cancer, intervenția chirurgicală este tratamentul de elecție cu viză curativă în stadiile I și II și în cazuri selecționate din stadiul III.

Tipuri de intervenții chirurgicale

Intervențiile chirurgicale practicate sunt:

• rezecția pulmonară atipică (wedge resection) – rezecția nodulilor mici, cu diametrul mai mic de 1 cm, situați periferic; rezecția include și parenchimul pulmonar din jur;
• segmentectomia – îndepărtarea unui segment al unui lob pulmonar;
• lobectomia – îndepărtarea unui lob pulmonar (plămânul stâng este compus din 2 lobi, plămânul drept din 3 lobi);
• pneumonectomia – îndepărtarea întregului plămân (drept sau stâng).

Aceste intervenții pot fi simple sau asociate cu rezecție de carenă, rezecție de perete toracic, diafragm, pleură, pericard – în cazul în care aceste structuri sunt invadate tumoral. De asemenea, pot fi asociate cu procedee bronhoplastice sau arterioplastice (de reconstrucție a bronșiilor, respectiv a arterelor).

Particularități ale intervențiilor chirurgicale

Tipul intervenției chirurgicale depinde de localizarea tumorii, extensia bolii și rezervele cardiovasculare ale pacienților. La pacienții cu funcție pulmonară compromisă, vârstă avansată sau comorbidități asociate, sunt indicate rezecțiile limitate.

Intervenția efectuată cel mai frecvent este lobectomia. Este obligatoriu samplingul a cel puțin 3 stații ganglionare sau excizia ganglionară completă ipsilaterală.

Intervențiile chirurgicale în stadiul IV sunt efectuate în cazul cancerelor bronhopulmonare cu metastază unică controlabilă chirurgical sau oncologic sau când, în pofida prezenței metastazelor, tumora tehnic rezecabilă pune în pericol viața pacientului prin complicațiile sale (hemoptizii, supurație, invazie de structuri nervoase, sindrom algic intens) sau creează un disconfort greu de suportat de către pacient.

Intervențiile chirurgicale pot fi efectuate prin abord clasic (toracotomie) sau abord minim invaziv (VATS). În stabilirea abordului, se ține cont în principal de dimensiunea tumorii și invazia în structurile învecinate.

Dr. Mihaela Codreși

Informații oferite de Dr. Mihaela Codreși, medic primar Chirurgie toracică la Spitalul Clinic SANADOR