Diagnosticul și tratamentul sindromului de apnee în somn

Spitalul Clinic SANADOR pune la dispoziție un polisomnograf performant pentru diagnosticarea și/sau tratamentul tulburărilor de somn (apnee în somn). În cadrul Spitalului Clinic SANADOR se realizează polisomnografie de diagnostic și polisomnografie de titrare (de tratament).

Ce este polisomnografia?

Polisomnografia este o investigație utilă specialistului în medicina somnului pentru a putea realiza analiza patologiei determinate de tulburările somnului. Ea presupune înregistrarea simultană a mai multor parametri a căror interpretare oferă informații în acest sens. Prin intermediul următoarelor investigații se pot obține semnale tipice:

  • electroencefalograma (EEG);
  • electromiograma (EMG);
  • electro-oculograma (EOG);
  • electrocardiograma (EKG);
  • pulsoximetrie;
  • semnale respiratorii (obținute în urma monitorizării valorilor presionale pe mască - flux nas-gură și a valorilor presionale măsurate cu ajutorul centurilor aplicate toracic și abdominal).

Polisomnografia reprezintă metoda de elecție pentru diagnosticul, stabilirea severității și tratamentul sindromului de apnee în somn. Sindromul de apnee în somn este definit prin existența a cel puțin 10 episoade de apnee per oră de somn (pauze respiratorii datorate încetării fluxului aerian și respirației la nivelul nasului și gurii).

Varianta de tip obstructiv (SASO = Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv) reprezintă lipsa fluxului de aer (respirației) la nas și gură care se datorează colapsului căilor aeriene superioare în timp ce musculatura respiratorie își continuă activitatea. Practic există o luptă vizibilă la nivelul pieptului de a învinge obstacolul de la nivelul gâtului. Obstrucția determină apnee, hipoxemie (care poate ajunge până la nivele critice), hipercapnie cu microtrezire și fragmentarea somnului. Cu cât numărul episoadelor apneice este mai mare, cu atât fragmentarea somnului este mai severă, somnul este neodihnitor, iar pacientul prezintă somnolență diurnă. Prevalența bolii este mare de 4% la bărbați, 2% la femei și 0,7% la copil.

Consecințele pot fi multiple: medicale - cardiovasculare (tulburări de ritm, hipertensiune arterială, AVC), metabolice (rezistență la insulină - sindrom metabolic, diabet zaharat dezechilibrat , obezitate), insuficiență respiratorie (dificultăți pre și postanestezie generală), dar și medico-legale prin somnolența diurnă indusă putând cauza adormire la volan și accidente rutiere grave sau alte accidente de munca cu consecințe umane sau materiale importante.

Datorită asocierii cu sforăitul, medicii ORL-iști alături de pneumologi au fost primii implicați în diagnosticul și tratamentul acestor pacienți, dar practic pacienții cu patologie indusă de SASO se pot adresa medicilor din toate specialitățile care ar trebui să aibă în vedere și acest diagnostic cu consecințe multiple, care pot fi prevenite printr-un tratament eficient.

Factori de risc

Principalii factori de risc luați în considerare la evaluarea posibilității de a dezvolta sindrom de apnee în somn sunt:

  1. sexul masculin, bărbații dezvoltă în general obezitate de tip" măr" - cu depunere de grăsime la nivelul gâtului, iar femeile de tip "pară" - cu depunere de grăsime pe șolduri;
  2. obezitatea, în special creșterea recentă și rapidă în greutate cu modificarea circumferinței gâtului sau a șoldurilor;
  3. circumferintă a gâtului (mărimea cămășii) peste 44 cm la bărbat și peste 37 cm la femeie este orientativă spre SASO;
  4. factori hormonali - menopauza, instalarea recentă a unei suferințe tiroidiene (hipotiroidism);
  5. modificări la nivelul feței (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente);
  6. genetici - sforăitori printre rudele de gradul I;
  7. rasa - mai frecvent la rasa de culoare;
  8. consumul de alcoolfumatul și consumul de medicamente sedativ-hipnotice (pastile "de somn") pot agrava SASO;
  9. vârsta - prezența factorilor de risc variază cu vârsta. De exemplu, amigdalele proeminente sunt mai frecvent întâlnite la copil, obezitatea și sexul masculin se asociază mai frecvent la adult.

Cum se manifestă sindromul de apnee în somn?

Principalele simptome sunt:

  1. Sforăit puternic sau sforăit întrerupt urmat de oftat, ceea ce indică faptul că respirația se oprește și se reia în timpul somnului;
  2. Somnolență excesivă în timpul zilei. Pacienții adorm în situații inadecvate, de exemplu la locul de muncă, la cinematograf sau la volan;
  3. Lipsă de concentrare, iritabilitate, depresie, scăderea apetitului sexual. Bărbații pot deveni impotenți, iar femeile pot avea tulburări ale ciclului menstrual;
  4. Cefalee matinală (dureri de cap dimineața), gură uscată dimineața;
  5. Nicturie (treziri frecvente pentru a urina în timpul nopții).

Aproximativ 40-60% dintre adulți sforăie odată cu înaintarea în vârstă. Dintre pacienții care suferă de sforăit cronic, 5 din 100 pot avea SASO. Aceste probleme se instalează de obicei lent în timp și pot fi ușor trecute cu vederea. Orice modificare de personalitate, însoțită de somnolență diurnă, semnalată de familie sau colegii de la locul de muncă merită investigată ca posibilă consecință a SASO și înseamnă o agravare a bolii nedepistată la timp.

CPAP (Continuous Positive Airway Pressure = Ventilația continuă cu presiune pozitivă) alături de măsurile generale de tratament (scăderea ponderală, evitarea alcoolului sau somniferelor, respectarea orelor de somn) reprezintă cea mai eficientă metodă de terapie.

CPAP presupune insuflarea de aer cu presiune prin intermediul unei interfețe (mască nazală sau facială) etanșă cuplată la un aparat cu rol de compresor. Presiunea cu care se introduce aerul stabilește valoarea minimă la care este prevenită obstrucția faringiană și se induce suprimarea episoadelor de apnee. Cazurile complicate, cu comorbidități pot necesita alt tip de dispozitiv (BiPAP, VNI) ca metodă de tratament ce va fi stabilit de către medic în cadrul nopții de titrare (tratament).

Pregătirea pacientului pentru investigație

Pregătirea pacientului pentru realizarea acestei investigații începe în primă fază cu un consult la medicul pneumolog care se realizează în ambulatoriul spitalului. Apoi, în ziua investigației, este indicat să nu consume substanțe neurotoxice și neuroexcitante (alcool, cafea, băuturi energizante). Pacientul va rămâne internat în cadrul Spitalului Clinic SANADOR o noapte, timp în care va dormi monitorizat.

Pentru programări vă rugăm să apelați numărul 021.9699.

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR