Bronhoscopia sau endoscopia bronsica

Bronhoscopia este o investigatie minim invaziva in bolile plamanului, o metoda de vizualizare a interiorului arborelui respirator, traheelor si bronhiilor.

Rol: diagnosticarea afectiunilor respiratorii, urmarirea evolutiei sau a tratamentului acestora, inainte si dupa interventii de chirurgie toracica sau terapie medicala.

Ce boli pulmonare pot fi diagnosticate prin bronhoscopie?

Tumorile maligne (cancerul), tumorile benigne, bolile inflamatorii (inclusiv astm dificil) sau autoimune ale plamanului si cailor respiratorii, bolile sistemice cu afectare pulmonara (ex: boli reumatologice), tulburarile de dinamica a cailor respiratorii.

Bolile infectioase (bronho-pneumonii bacteriene, fungice samd) pot necesita confirmarea agentului cauzator sau diagnostic diferential.

Diagnostic precoce (screening) prin bronhoscopie

Pentru suspiciunea de cancer pulmonar in cazuri selectate in functie de varsta, sex, statutul de fumator, expunerea profesionala, istoric si terenul genetic.

Bronhoscopia de urgenta:

  • in caz de suspiciune de aspirare/inhalare de corpi straini
  • pentru ruptura de perete traheo-bronsic (traumatisme, accidente)
  • in caz de hemoptizie, adica sangerare din arborele bronsic, manifestata prin expectoratie cu sange clar sau firisoare de sange

Practic, ce inseamna bronhoscopia?

Bronhoscopia este explorarea putin invaziva a plamanilor, nedureroasa, cu ajutorul unui fibrobronhoscop - tub flexibil, suplu, cu diametrul de maxim 6 milimetri, introdus pe cale bucala sau nazala, prin calea aeriana principala = traheea, cale deja deschisa prin structura sa anatomica.

Trebuie facuta o distinctie fata de endoscopia digestiva, care exploreaza aparatul digestiv (esofag, stomac, duoden), efectuata in specialitatea gastroenterologie.

Fibroscopul are 2 fascicule de fibra optica: unul ce vizualizeaza arborele bronsic sub lumina alba sau in diferite spectre de lumina, iar celalalt legat la un sistem de lentile, asemanator unui obiectiv de camera video, care reda imaginea din interior.

Anestezia in bronhoscopie

Este locală - orofaringiana ("amortirea" limbii si a gatului). Se foloseste xilina simpla, sub forma de picaturi si spray (cunoscuta din stomatologie). Abordul poate fi si nazal, daca permite anatomia pacientului. Pe parcursul investigatiei, vor fi monitorizate pulsul, saturatia in oxigen si tensiunea arteriala. Se utilizeaza narine pentru oxigenarea suplimentara.

In cazuri speciale, bronhoscopia se poate efectua si sub anestezie generala, dar este necesara o evaluare cu medicul anestezist inainte de procedura.

Proceduri ce pot fi efectuate prin canalul fibrobronhoscopului (in acelasi timp de investigare):

  • Aspirare de secretii bronsice - cu identificarea germenilor cauzatori, citologie
  • Lavaj bronho-alveolar - introducerea si aspirarea/recuperarea lichidului fiziologic la nivelul bronhiilor, cu rolul de a evidentia prezenta germenilor (bacterie, virus, fung), a celulelor implicate in boli inflamatorii, in boli profesionale (fibre, minerale, ca de exemplu siliciul), infectiile oportuniste la pacientii cu imunitate scazuta (HIV, transplantati pulmonar); urmarirea in timp a anumitor afectiuni pulmonare prin evaluarea tipului si a profilului de celule din interiorul cailor respiratorii.
  • Biopsie bronsica - procedura minim invaziva, pentru stabilirea diagnosticului in caz de leziune suspecta, tumori, boli inflamatorii, pentru orientarea terapeutica prin analiza tesutului si a tipului celular si imunogenetic, dar si pentru urmarirea evolutiei/regresiei unui cancer pulmonar sau unei alte patologii, dupa tratament medical sau chirurgical.
  • Extragere de corpi straini inhalati accidental sau rezectie locala de tumori benigne, polipi (uneori se decide interventia cu bronhoscop rigid, sub anestezie generala).
  • Aspiratie de secretii inundate, abundente in arborele bronsic.

Niciuna dintre procedurile efectuate in cadrul bronhoscopiei nu este dureroasa.

Se poate resimti o usoara senzatie de presiune sau o "gadilatura" in timpul sau imediat dupa bronhoscopie.

Pacientul nu trebuie sa incerce sa vorbeasca sau sa tuseasca in timpul procedurii - pot fi astfel evitate posibile iritatii sau dureri de gat dupa bronhoscopie.

Cui ne adresam pentru efectuarea bronhoscopiei?

Medicului specialist pneumolog cu compententa in bronhoscopie/endoscopie bronsica.

Cine face indicatia de bronhoscopie?

Oricare medic specialist poate trimite pacientul pentru efectuarea bronhoscopiei, cu trimitere detaliata a scopului investigatiei.

In caz ca bronhoscopia este doar indicata, fara precizari clare, este de dorit un consult cu medicul pneumolog-bronholog, inainte de efectuarea investigatiei.

Medicul pneumolog-bronholog examinator decide modul si tipul de interventie pe baza investigatiior clinice, functionale - spirometrie (obligatorie), imagistice (radiografii, computer tomograf sau RMN), analize de sange, precum si in functie de starea generala a pacientului, tratamentele in curs, evaluate individual, pentru fiecare pacient.

Ce trebuie sa stie pacientul inainte de efectuarea bronhoscopiei?

Pacientul NU trebuie sa manance sau sa bea lichide cu 6-8 ore inainte.

Daca pacientul are alte boli asociate (metabolice, neurologice, cardio-vasculare, hipertensiune arteriala, aritmii) sau pulmonare (tratament inhalator pentru astm, BPOC) cu tratament de urmat, care nu poate fi intrerupt sau decalat, va administra tratamentul conform indicatiilor stiute si se va prezenta pentru bronhoscopie dupa 2-3 ore.

Daca pacientul are diabet zaharat, care necesita insulina, se va stabili impreuna cu medicul bronholog examinator sau cu personalul auxiliar responsabil de programari momentul bronhoscopiei (eventual dupa doza si masa de dimineata).

In cazul in care pacientul se afla sub tratament anticoagulant (de tipul sintrom, trombostop, heparina, etc.) sau antiagregant plachetar (aspirina, plavix, trombex), va intrerupe acest tratament, uneori, cu cateva zile inainte de procedura,

Doar sub indrumarea medicului curant si/sau sub cea a pneumologului/bronhologului.

Pacientul va anunta medicul de eventualele alergii cunoscute la substantele anestezice.

La prezentarea la spital pentru bronhoscopie, pacientul va aduce toate documentele medicale (rezultatele analizelor si ale investigatiilor efectuate pana atunci, inclusiv ne-pneumologice).

In plus, pacientul va opri fumatul cu 2 zile inainte de procedura (va scadea astfel posibilitatea tusei in timpul bronhoscopiei).

Ce trebuie sa stie pacientul dupa bronhoscopie?

Pacientul poate merge acasa in aceeasi zi; este bine, insa, sa fie insotit de o alta persoana. Nu este recomandat sa sofeze. Pacientul poate incepe sa bea apa sau alte lichide dupa o ora si poate consuma alimente solide dupa 2-3 ore.

In functie de procedurile efectuate in timpul bronhoscopiei, pacientul va respecta indicatiile date de catre medicul bronholog examinator, cu care va pastra, ulterior, comunicarea activa via telefon sau e-mail, atata timp cat este necesar.

Dr Andreea Vladau, Medic Specialist Pneumolog - Bronholog