Alimentația de sărbători: ce și cât mâncăm

Boala noastră, a tuturor, se cheamă „intoxicație cronică, voluntară, cu mâncare, la un sedentar”. Facem parte din regnul animal, în care foamea este normală, anormală fiind sațietatea. Efortul fizic normal pentru om este echivalent cu alergatul a 40 km/zi, lucru pe care nu-l fac decât sportivii de performanță.

Postul cade în an atunci când este o relativă lipsă de mâncare în natură și înseamnă excluderea proteinelor animale din dietă. Postul înseamnă abstinență și rugăciune. Prin abținere de la excesul proteic, postul este un regim de „detoxifiere” avant la lettre, presupunând cruțare renală (prin scăderea presiunii glomerulare și a filtratului renal), hepatică și intestinală (prin scăderea putrefacției în partea a doua a intestinului). Dar nici excesul de abstinență nu e bun. De altfel, posturile mari au periodic dezlegare la proteine de calitate, pentru a nu te anemia, iar postul catolic îngăduie și proteina din lapte în alimentația zilnică.

După o perioadă de post în care organismul abia s-a deprins cu mâncare puțină și „ușoară”, vine, în sfârșit, și „marea dezlegare” la toate cele bune și praznicul sărbătorii, cu excese de tot felul, cu abuz de grăsimi animale, prăjeli, tocături și alcool, spre disperarea vezicii biliare și a pancreasului, care se revoltă – de aici și belșugul de colecistite și pancreatite acute. Excesul cantitativ de mâncare, de carne și derivați favorizează indigestiile atât de des întâlnite, iar păstrarea în condiții neigienice a alimentelor neprelucrate termic (maioneză, frișcă) determină toxiinfecții alimentare.

Ce-i de făcut? Să nu mai mâncăm bunătățile tradiționale, făcute cu atâta grijă, dragoste și migală? Nu. Putem mânca orice, dar nu oricât. Dacă de Crăciun și/sau de Paștinu alergăm mai mult, de ce să mâncăm mai mult? Întrebarea nu este: „ce să mâncăm?”, ci: „cât să mâncăm?”. Putem asocia alimentele cum vrem, dar să avem grijă la cantitate. Dacă nu facem efort mai mult, de ce să mâncăm în plus? Putem mânca și slăninuță, și lebăr, și tobă, și caltaboș, și friptură de porc, chiar prăjită în untură, dar toate însumate să nu depășească 150–200 g. Le putem asocia cu cartofi, preferabil fierți sau copți, orez, paste făinoase, fasole, mazăre cel mult 150 g și, eventual, pâine 50 g. Atenție, se cântărește mâncarea, nu ingredientul. Deci avantaj la carne, care prin gătire se micșorează, și dezavantaj la orez, cartofi, paste, care fierte cresc în greutate.

Poate părea mult. În realitate, în farfurie văzute, te întrebi dacă asta se mănâncă înainte sau după masă. De fapt, asta este masa. În plus, e benefic să asociem salate de crudități, care, prin volumul mare cu nutrienți puțini și fibre vegetale din abundență, grăbesc senzația de sațietate.

Supele și ciorbele de zarzavat determină sațietate precoce prin distensie gastrică și ne ajută să limităm abuzul alimentar. Pentru desert, un fruct este de ajuns.

Cum facem ca puținul enumerat mai sus (în realitate, mai mult decât suficient, în condițiile în care activitatea fizică este minimă în zi de sărbătoare) să pară suficient? O soluție ar fi să bem o cană de apă înainte de masă. Invers decât ne-a învățat mama, în copilărie, acel: „nu bea apă înainte de masă, că nu mai mănânci după aia”. Altă soluție ar fi să luăm îmbucături mici și mestecăm îndelung mâncarea. Dar asta înseamnă că trebuie să reînvățăm să mâncăm.

Cum rămâne cu desertul? Ar fi bine să numim desert un fruct și să lăsăm prăjiturile și tortul pentru alte dăți când mâncăm mai puțin. Ce facem cu alcoolul? Un pahar de vin (adică 200 ml) e sănătos pentru aproape oricine. Excepție fac bolile cronice hepatice, anumite afecțiuni psihice și, evident, condusul autovehiculului după). Tot așa și un pahar de tărie (50 ml). Al doilea pahar înseamnă deja cam mult, iar de la al treilea în sus vorbim despre exces.

Foarte bine ar fi, pentru a evita stările rele provocate de excesul alimentar din perioada sărbătorilor, ca după fiecare masă să facem mișcare. O plimbare în aer liber, măcar o jumătate de oră, ca să mai ardem din multele calorii îngurgitate, e sănătate curată.

Informații oferite de Dr. Doru Negru, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la SANADOR