Ce este apatia

Apatia este o scădere marcată a inițiativei și a comportamentelor orientate spre scop, comparativ cu modul obișnuit de a funcționa al unei persoane. La SANADOR, pacienții au acces la evaluare medicală completă, asigurată prin consultații din diferite specialități, precum medicină internă, neurologie sau psihiatrie, realizate de medici cu vastă experiență clinică.

În limbajul de zi cu zi, apatia poate fi descrisă ca lipsa de interes, diminuarea energiei psihice de a începe sau de a continua activități, precum și o reducere a reacțiilor emoționale. De obicei, în medicină, apatia este considerată un simptom sau un sindrom care poate apărea în contexte foarte diferite, de la stres cronic și tulburări afective până la afecțiuni neurologice.

Pacienții cu apatie trebuie să se prezinte la un consult de specialitate, pentru identificarea cauzei și stabilirea tratamentului necesar.

Este important de înțeles că o persoană apatică nu este leneșă sau nepăsătoare din alegere. În multe cazuri, lipsa motivației are o componentă biologică sau psihologică, iar apatia poate fi un semn că organismul sau creierul trec printr-o problemă care merită evaluată. Starea de apatie poate afecta munca, relațiile și capacitatea de îngrijire personală, mai ales dacă persistă sau se agravează.

Cauze și factori de risc pentru apatie

Apatia poate apărea în tulburări psihice, în special în depresie, însă cele două nu sunt sinonime. Unele persoane au apatie fără tristețe marcată, vinovăție sau gânduri negative persistente, iar altele pot avea ambele probleme în același timp. Anxietatea cronică, stresul prelungit, epuizarea, respectiv burnoutul, tulburările de somn și consumul de alcool sau alte substanțe pot contribui la scăderea inițiativei și a implicării în activități.

În neurologie, apatia este frecvent întâlnită în tulburările neurocognitive, ca de exemplu boala Alzheimer și alte demențe, în boala Parkinson, după accident vascular cerebral, după traumatism cranio-cerebral sau în alte boli care afectează circuitele cerebrale implicate în motivație și planificare.

Factorii de risc includ:

  • vârsta înaintată;
  • comorbidități multiple;
  • durerea cronică;
  • izolarea socială;
  • sedentarismul;
  • unele medicamente care pot da somnolență sau reducerea energiei, medicul urmând să evalueze dacă există o legătură.

Cum se manifestă apatia

Manifestările tipice includ reducerea inițiativei, când persoana începe mai greu să facă diferite activități, scăderea persistenței, respectiv abandonează ușor, diminuarea interesului pentru hobby-uri sau proiecte și o participare socială mai redusă.

Uneori, familia observă că persoana răspunde când i se cere ceva, dar rar face pași din proprie inițiativă. Pot exista și semne de platitudine emoțională, respectiv reacții mai slabe la vești bune sau rele, mai puțină expresivitate și un aparent dezinteres față de lucruri care înainte contau.

Apatia  poate fi însoțită de încetinire psihomotorie, dificultăți de concentrare sau o senzație de gol emoțional, însă aceste semne nu sunt specifice unei singure cauze.

La unii oameni, starea de apatie este fluctuantă și diferă în funcție de situații, ca de exemplu în perioade de stres sau lipsă de somn, iar la alții, este persistentă și progresivă, sugerând un context medical care necesită investigații.

De aceea contează durata, impactul asupra funcționării și asocierea cu alte simptome, precum memorie, mers, tremor, modificări de vorbire, pierdere în greutate, febră etc.

Cum se stabilește diagnosticul de apatie

Diagnosticul apatiei pornește de la discuția clinică, cu întrebări despre când a început problema, ce s-a schimbat față de nivelul obișnuit de funcționare, ce domenii sunt afectate - muncă, activități casnice, relații, îngrijire personală - și dacă există factori declanșatori.

Medicul va întreba și despre somn, stres, consum de alcool/substanțe, medicație, simptome depresive sau anxioase, precum și despre semne neurologice ori cognitive. În funcție de context, pot fi utile informații de la un aparținător, mai ales când pacientul nu percepe schimbarea la fel de clar.

În practica clinică, se pot folosi chestionare standardizate pentru a cuantifica severitatea, de exemplu Apathy Evaluation Scale (AES) sau instrumente incluse în evaluări neuropsihiatrice pentru tulburări neurocognitive. Acestea nu înlocuiesc consultația, dar ajută la urmărirea evoluției și la evaluarea răspunsului la intervenții.

Dacă medicul suspectează o cauză medicală, poate recomanda analize orientative, ca de exemplu hemoleucogramă, TSH, vitamina B12/folat, glicemie/HbA1c, profil metabolic) și, când este indicat, evaluare neurologică, psihiatrică sau neuropsihologică.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnosticul diferențial pentru apatie

Apatia se poate confunda cu depresia, anhedonia, respectiv incapacitatea de a simți plăcere, oboseala cronică sau abulia, care este un deficit sever de inițiativă, de obicei legat de leziuni cerebrale.

O diferență practică este că, în apatie, afectul poate fi mai degrabă neutru, cu manifestarea de indiferență, pe când în depresie, apar mai frecvent tristețe, disperare, vinovăție, ruminare și gânduri negative persistente. În anhedonie, persoana poate avea inițiativă, dar nu mai simte plăcere din activități, iar în oboseală problema centrală poate fi epuizarea fizică sau somnolența.

Este importantă și diferențierea de simptomele unor afecțiuni medicale, respectiv hipotiroidism, anemie, deficit de vitamina B12, infecții cronice, durere persistentă, efecte adverse medicamentoase sau tulburări de somn, ca de exemplu apnee în somn.

În neurologie, apatia poate apărea împreună cu declin cognitiv, tulburări de mers, tremor, rigiditate sau modificări de personalitate, ceea ce impune evaluare de specialitate. Diagnosticul diferențial este esențial deoarece tratamentul eficient depinde de cauza principală și de comorbidități.

Opțiuni de tratament pentru apatie

Tratamentul apatiei se bazează pe identificarea cauzei și pe intervenții etapizate. Când starea de apatie este legată de stres, lipsă de somn sau un stil de viață dezechilibrat, măsurile cu impact real includ igiena somnului, structurarea programului zilnic, activitate fizică regulată și reducerea consumului de alcool.

Intervențiile psihologice pot ajuta prin tehnici de activare comportamentală, cu stabilirea de obiective mici, progresive, gestionarea stresului și îmbunătățirea strategiilor de coping. În multe situații, sprijinul familiei este util, dar este important ca acesta să fie empatic și realist, nu critic.

Dacă apatia apare în context de depresie sau alte tulburări psihice, tratamentul poate include psihoterapie și, la indicația medicului, medicație specifică.

În tulburările neurocognitive sau în anumite boli neurologice, dovezile pentru tratamente farmacologice sunt în general limitate, iar abordările non-farmacologice, respectiv stimulare cognitivă, activități structurate, intervenții orientate pe rutină și obiective, au un rol central.

În cazuri selectate, medicul specialist poate lua în considerare opțiuni medicamentoase, ca de exemplu, unele studii sugerează beneficii pentru metilfenidat în apatia din boala Alzheimer, însă decizia este individuală, ținând cont de riscuri, vârstă și comorbidități.


  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Monitorizare în caz de apatie

Monitorizarea urmărește atât evoluția apatiei, cât și impactul asupra funcționării. De obicei, se stabilește un plan practic: ce obiective sunt realiste pe termen scurt, ca de exemplu reluarea unei activități plăcute de 10–15 minute pe zi, ieșiri regulate, reluarea îngrijirii personale, cum se măsoară progresul și când se reevaluează. Chestionarele de tip AES sau evaluările clinice repetate pot fi utile pentru a observa schimbări, mai ales când pacientul are și probleme cognitive.

Este importantă reevaluarea dacă apar semne de agravare rapidă, pierderea autonomiei, idei suicidare, confuzie, modificări neurologice, precum slăbiciune, tulburări de vorbire, tulburări de vedere sau simptome sistemice, precum febră, scădere importantă în greutate.

În aceste situații, apatia poate fi un semn al unei probleme medicale acute sau al unei decompensări și necesită evaluare promptă. Monitorizarea include și revizuirea medicației, a somnului și a suportului social, deoarece aceste elemente influențează puternic evoluția.

Diagnostic și tratament la SANADOR

SANADOR asigură acces pacienților la evaluare completă, realizată prin consulturi de medicină internă, neurologie sau psihiatrie, în funcție de caz, în cadrul cărora specialiști cu experiență indică efectuarea analizelor și a investigațiilor necesare pentru depistarea cauzei și indicarea tratamentului individualizat.   

În Laboratoarele de analize SANADOR, dotate cu echipamente de înaltă performanță, specialiști foarte experimentați prelucrează probele provenite de la pacienți, asigurând furnizarea rapidă a unor rezultate exacte.

De asemenea, la SANADOR, pacienții au acces la consiliere psihologică și la ședințe de psihoterapie asigurate de specialiști clinicieni empatici și foarte bine pregătiți. În funcție de rezultatul investigațiilor, tratamentul este stabilit individualizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient în parte.

Întrebări frecvente despre apatie

Întrebările de mai jos clarifică situații frecvente legate de apatie. Informațiile sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical.

  • Cât timp este normal să dureze o stare de apatie?

Apatia tranzitorie poate apărea în perioade de stres sau după privare de somn și se poate ameliora în zile–săptămâni cu măsuri de refacere. Dacă persistă mai multe săptămâni, se agravează sau afectează semnificativ funcționarea, este recomandată evaluarea medicală.

  • Apatia înseamnă întotdeauna depresie?

Nu. Depresia poate include apatie, dar apatia poate apărea și fără tristețe marcată sau gânduri negative persistente, de exemplu în unele afecțiuni neurologice sau din cauza unor probleme medicale. Medicul stabilește diferențierea prin anamneză și, la nevoie, investigații.

  • Ce analize sunt utile când apare apatia?

Depinde de context, dar frecvent se recomandă analize orientative precum hemoleucogramă, TSH, vitamina B12/folat, glicemie/HbA1c și profil metabolic, pentru a exclude cauze tratabile. Medicul poate indica și evaluări de specialitate dacă apar semne neurologice sau cognitive.

  • Când trebuie cerut ajutor de urgență?

Dacă apatia se asociază cu idei suicidare, confuzie bruscă, tulburări de vorbire sau slăbiciune pe o parte a corpului, durere toracică, dificultăți de respirație ori alte semne severe, este necesară evaluare medicală de urgență.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR