Ce este angina pectorală?

Angina pectorală este o durere precordială sau o durere de inimă care se poate manifesta în mai multe moduri: durere în piept, înțepături în piept sau senzația de gheară în piept și apare atunci când inima nu primește suficient sânge și oxigen.

  • Te doare în piept? Programează-te urgent la SANADOR, pentru diagnostic și tratament!

Tipurile de angină pectorală 

Angina pectorală poate fi de mai multe tipuri. Tipul de angină pectorală este dat de modul cum reacționează durerea în piept sau gheara în piept la repaus și la medicamente. Numeroși pacienți se întreabă cum se manifestă angina pectorală, însă simptomele sunt diferite, în funcție de tipul de angină pectorală.

Angina pectorală stabilă

Angina pectorală stabilă, numită și angina pectorală de efort, este cea mai frecventă formă de durere pectorală. Aceasta apare de cele mai multe ori în timpul unui efort fizic și dispare în repaus sau după administrarea unor medicamente.

Pe lângă efortul fizic, există și alți factori care pot declanșa această criză de angină pectorală - precum stresul, anxietatea sau mesele prea bogate în alimente. Durata unui astfel de episod de durere precordială este mică, de obicei între 5 și 15 minute, cedând după ce pacientul se oprește din efortul fizic care a declanșat durerea în piept sau după administrarea medicamentelor specifice, precum nitroglicerina.

Angina pectorală instabilă

Angina pectorală instabilă este o formă de durere precordială mult mai severă, reprezentând o urgență medicală.În angina instabilă, durerea de inimă apare în repaus sau la un efort fizic de intensitate mică. Durata crizei de angină pectorală instabilă este mai mare, putând depăși 20 de minute. Spre deosebire de angina pectorala stabilă, în angina instabilă durerea în piept nu cedează la repaus sau după administrarea medicamentelor.

Angina instabilă este periculoasă și necesită tratament urgent, deoarece în cazul în care fluxul de sânge către inimă nu se restabilește, poate apărea infarctul miocardic acut.

Angina Prinzmetal

Angina Prinzmetal se mai numește și angină vasospastică, deoarece este produsă de un spasm la nivelul arterelor coronare. Aceasta se caracterizează prin durere precordială puternică, ce poate iradia spre gât, mandibulă, umărul stâng sau mâna stangă și apare cel mai frecvent în timpul somnului, între miezul nopții și ora 8 dimineața. În cazul acestei afecțiuni, gheara în piept poate să cedeze după administrare de nitroglicerină.

Angina pectorală se manifestă prin durere în piept, înțepături în piept sau senzația de gheară în piept.

Cauzele și factorii de risc

Angina pectorală este o manifestare de ischemie cardiacă, numită și boală coronariană ischemică sau cardiopatie ischemică. Aceasta apare în situația în care arterele care transportă sângele la inimă se îngustează sau se blochează din cauza unor plăci de grăsime sau prin formarea unui cheag de sânge în interiorul uneia sau a mai multor artere de la inimă.

Cei mai importanți factori de risc pentru durerea în piept și înțepăturile în piept sunt:

Semnele și simptomele care însoțesc angina pectorală

În angina pectorală, pe lângă manifestările clasice, care includ durere în piept, senzație de gheară în piept și înțepături în piept, pot apărea și alte semne sau simptome: transpirații, oboseală, dificultăți în respirație, amețeală și senzație de leșin.

Posibile complicații

Posibilitatea de evoluție a anginei pectorale către infarct miocardic acut este principala complicație. Infarctul miocardic acut este o urgență medicală, care poate pune în pericol viața pacientului. În această afecțiune, miocardul (mușchiul inimii) începe să moară, deoarece nu primește suficient sânge și oxigen.

Dacă în cazul infarctului miocardic acut nu se intervine cu tratament de urgență pentru revascularizarea cordului, prin angioplastie coronariană cu stent sau prin bypass aortocoronarian, poate surveni decesul. De aceea, este foarte important ca angina pectorală sa fie diagnosticată și tratată corect.

Diagnosticarea anginei pectorale

Principalele metode de diagnostic sunt:

  • Evaluarea semnelor și simptomelor tipice.
  • Analizele de sânge – testarea enzimelor cardiace
  • Radiografia de torace – poate arăta starea inimii și a plămânilor și este indicată pentru a exclude alte afecțiuni care dau simptome asemănătoare și pentru a vedea dacă inima este mărită.
  • Electrocardiograma (EKG) – investigația se face la toți pacienții cu angină pectorală, atât în afara crizei, cât și în timpul crizei de angină pectorală.
  • Electrocardiograma poate fi normală la 30% dintre pacienți în afara crizei de angină pectorală. La restul de 70%, electrocardiograma poate arăta existența unui infarct miocardic în antecedente, îngroșarea mușchiului inimii sau modificări ale segmentului ST sau a undei T.
  • Testul de efort – reprezintă efectuarea unui EKG în timp ce pacientul execută un efort fizic, deoarece probabilitatea de apariție a durerii în piept sau a înțepăturilor în piept este mai mare în timpul unui efort intens. În timpul acestui test, pacientul este pus să pedaleze pe o bicicletă ergometrică sau să alerge pe un covor rulant, iar medicul urmărește dacă pacientul prezintă durere de inimă sau dacă apar modificări pe EKG.
  • Ecocardiografia – utilizează ultrasunete pentru a vedea inima în mișcare și poate depista unele probleme care pot provoca angina pectorală, precum boli ale valvelor inimii, îngroșarea mușchiului inimii sau scăderea capacității inimii de a pompa sângele.
  • Angiografia coronariană prin tomografie computerizată (angioCT) - presupune colectarea de imagini ale inimii și ale arterelor coronare în timpul unei tomografii computerizate. Chiar dacă se folosește o substanță de contrast, pentru a vizualiza mai bine arterele inimii, această investigație nu este una invazivă. Prin angioCT, medicul poate detecta și dacă inima este mărită sau dacă una din arterele inimii este înfundată.
  • Coronarografia - este o investigație care folosește raze X pentru a vedea areterele inimii din interior. În timpul acestei investigații, medicul introduce un cateter (tub subțire) printr-un vas de sânge de la nivelul brațului sau de la nivelul regiunii inghinale, care este ghidat apoi până la nivelul arterelor inimii. Prin acest tub subțire, medicul injectează o substanță de contrast pe bază de iod, care colorează arterele de la inimă și astfel poate vedea dacă există o îngustare sau înfundare.
  • Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) cardiacă – test care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale structurii inimii și vaselor de sânge.

Tratamentul pentru angina pectorală

Tratamentul anginei pectorale presupune în primul rând schimbarea stilului de viață și controlul factorilor de risc.

Acest lucru se realizează prin:

  • renunțarea la fumat,
  • dietă săracă în grăsimi,
  • activitate fizică regulată,
  • scăderea în greutate în cazul pacienților cu obezitate,
  • scăderea nivelului de colesterol din sânge, în caz de colesterol mărit,
  • controlul tensiunii arteriale și a diabetului zaharat.

Tratamentul medicamentos

Există mai multe clase de medicamente care se pot folosi în angina pectorală.

  • Nitrații.

Cel mai cunoscut medicament din această clasă este nitroglicerina. Aceasta se poate administra în criza de angină pectorală sub formă de spray sub limbă sau sub formă de tabletă, administrată tot la nivel sublingual. Rolul nitraților este de a lărgi arterele coronare și astfel cantitatea de sânge care ajunge la inimă crește.

  • Antiagregantele plachetare

Aceste medicamente previn apariția cheagurilor de sânge la nivelul arterelor inimii și astfel scad șansele de a apărea un infarct miocardic acut. Printre cele mai folosite medicamente din această clasă se numără Aspirina.

  • Betablocantele

Aceste medicamente scad pulsul și tensiunea arterială și astfel muschiul inimii va avea nevoie de o cantitate mai mică de sânge și oxigen pentru a se putea contracta. S-a demonstrat ca betablocantele ameliorează simptomele și previn apariția infarctului miocardic acut și a decesului.

  • Blocanții canalelor de calciu

Rolul acestor medicamente este de a relaxa și de a lărgi arterele coronare, astfel încât crește cantitatea de sânge și oxigen care ajunge la mușchiul inimii.

  • Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și blocantele receptorilor de angiotensina II

Aceste medicamente pot fi prescrise la pacienții cu tensiune arterială crescută, diabet zaharat și boală cronică de rinichi. Cele mai importante beneficii sunt reprezentate de scăderea riscului de infarct miocardic acut și a mortalității.

  • Statinele

Aceste medicamente se folosesc pentru a scădea nivelul de colesterol din sânge și astfel împiedică formarea unor plăci de grasime în interiorul arterelor de la inimă și previn înfundarea acestora.

  • La Spitalul Clinic SANADOR, ai acces la tratament chirurgical sau endovascular pentru afecțiunilor cardiace. Programează-te!

Angioplastia cu stent

Angioplastia coronariană cu stent reprezintă o metodă de tratament pentru pacienții care suferă de angină pectorală instabilă sau angină pectorală stabilă, dar care nu raspund la medicamentele specifice. În timpul acestei intervenții de cardiologie intervențională, medicul introduce un mic balon printr-o arteră a brațului sau de la nivel inghinal, până în zona în care artera inimii este îngustată. Se umflă acest balon pentru a lărgi artera, apoi se introduce o spirală de sârmă (stent), pentru a menține artera deschisă.

La Spitalul Clinic SANADOR, angina pectorală instabilă sau angina rezistentă la tratament beneficiază de tratament minim invaziv, prin angioplastie cu balon și stent. Procedura se realizează în Laboratorul de Cateterism Cardiac al Departamentului de Cardiologie Intervențională SANADOR, dotat cu două angiografe Philips Azurion 7 de ultimă generație. Acesta asigură acces imagistic tridimensional, iradiere scăzută și eficiență operațională crescută.

Operația pe cord deschis (bypass-ul aortocoronarian)

La fel ca în cazul angioplastiei cu stent, bypass-ul aortocoronarian reprezintă o metodă de a trata angina pectorală instabilă sau angina pectorală refractară la tratament, în care episoadele de angină sunt frecvente, în ciuda schimbării stilului de viață și a unei medicații adecvate. Această intervenție de chirurgie cardiovasculară implică folosirea unei vene sau a unei artere din altă parte a corpului, pentru a devia circulația sângelui, ocolind astfel artera coronară înfundată.

Programează-te!

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare. Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR