Angina microvasculară (sindromul X coronarian)

Ce este angina microvasculară

Angina microvasculară este o formă de durere în piept sau un disconfort toracic care apare atunci când cele mai mici vase de sânge ale inimii nu reglează corect circulația. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de cardiologie și de investigațiile recomandate pentru a descoperi cauza care provoacă durerea toracică, astfel încât medicul să stabilească tratamentul adecvat.

În angina pectorală clasică, simptomele sunt produse de obicei de o îngustare importantă a unei artere coronare mari, prin depuneri de aterom. În angina microvasculară, arterele coronare mari pot fi normale sau doar ușor modificate, dar rețeaua foarte fină de vase din mușchiul inimii, numită microcirculație coronariană, nu se dilată suficient atunci când inima are nevoie de mai mult oxigen.

La SANADOR, consultațiile de cardiologie sunt realizate de medici experimentați, care recomandă investigațiile necesare pentru diagnosticul de angină microvasculară sau pentru identificarea altor probleme cardiovasculare.

Acest lucru poate duce la un dezechilibru între necesarul de oxigen și aportul de oxigen, mai ales la efort, stres emoțional, frig sau după o masă copioasă. În trecut, această situație a fost denumită frecvent sindrom X coronarian, mai ales când persoana avea simptome sugestive de angină și uneori teste de stres care sugerau ischemie, dar coronarografia nu arăta leziuni obstructive.

În prezent, termenii angină microvasculară și disfuncție microvasculară coronariană sunt preferați în multe surse, deoarece descriu mecanismul. În același context apar și noțiunile de angină cu artere coronare neobstructive și ischemie cu artere coronare neobstructive, întâlnite uneori și sub prescurtările ANOCA și INOCA.

Angina microvasculară nu este o durere „imaginată” și nu trebuie interpretată automat ca o problemă minoră doar pentru că o investigație arată „normal”. Simptomele pot fi recurente, pot limita activitatea fizică și pot provoca anxietate, mai ales când rezultatele inițiale nu oferă o explicație. Abordarea modernă pune accent pe evaluare structurată și pe un plan de management pe termen lung, conform recomandării medicului.

O explicație clară ajută. Când persoana înțelege că problema poate fi la nivelul vaselor mici, îi este mai ușor să urmeze un program de activitate fizică gradată, să ia constant tratamentul și să revină la controale. Obiectivul este reducerea simptomelor, creșterea toleranței la efort și controlul riscului cardiovascular.

• 
  La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diferența dintre sindrom X coronarian și boala coronariană clasică

Boala coronariană clasică înseamnă, de regulă, existența unor îngustări semnificative în una sau mai multe artere coronare mari, cauzate de ateroscleroză. Aceste îngustări limitează fluxul de sânge către mușchiul inimii, mai ales la efort, și pot fi vizualizate prin angio-CT coronarian sau prin coronarografie.

În sindromul X coronarian, arterele coronare mari pot să nu aibă îngustări mari, însă reglarea fluxului în microcirculația coronariană este deficitară. Diferența este importantă, deoarece o coronarografie fără stenoză majoră poate fi liniștitoare pentru boala obstructivă, dar nu explică neapărat simptomele persistente.

Din punctul de vedere al investigațiilor, traseele se pot suprapune. Atât în boala coronariană clasică, cât și în angina microvasculară, medicul poate recomanda electrocardiograma și testele de stres.

Totuși, în disfuncția microvasculară coronariană, testele pot fi normale, borderline sau pot arăta modificări care nu se corelează perfect cu intensitatea simptomelor. Când testele sugerează ischemie, dar nu există stenoză mare la nivelul arterelor coronare, medicul ia în calcul mecanisme neobstructive, precum boala microvasculară coronariană și spasmul coronarian.

Un alt aspect practic este răspunsul la tratament. În boala coronariană obstructivă, nitroglicerina sublinguală ameliorează adesea rapid angina. În angina microvasculară, răspunsul la nitrați poate fi variabil: unele persoane se simt mai bine, altele au doar ameliorare parțială sau imprevizibilă. Această variabilitate nu exclude o cauză cardiacă. Sugerează doar că mecanismul este diferit și că planul terapeutic trebuie individualizat, conform recomandării medicului.

În ceea ce privește riscul, boala obstructivă este asociată puternic cu încărcătura de placă și cu riscul de rupere a plăcii. Angina microvasculară poate semnala, de asemenea, un risc cardiovascular crescut, dar factorii determinanți sunt adesea disfuncția endotelială și factorii sistemici precum hipertensiunea arterială, dislipidemia și tulburările metabolice. De aceea, controlul factorilor de risc este important în ambele situații, chiar dacă nu există stenoză mare.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru angina microvasculară

Mecanismul direct este funcționarea anormală a microcirculației coronariene. Vasele mici pot să nu se dilate suficient la nevoie, pot să se contracte inadecvat sau pot avea un endoteliu care nu mai transmite corect semnalele de vasodilatație.

La creșterea necesarului de oxigen, de exemplu în timpul efortului, microcirculația nu crește fluxul de sânge suficient și apar simptome. Unele persoane au o sensibilitate mai mare la hormonii de stres, la schimbările de temperatură sau la modificări ale sistemului nervos autonom, ceea ce poate explica apariția episoadelor și în afara efortului intens.

Angina microvasculară se poate suprapune cu spasmul coronarian, care poate afecta vasele mari sau vasele mici. Unele persoane au un mecanism mixt. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicul poate alege anumite clase de medicamente, de exemplu blocante ale canalelor de calciu, atunci când spasmul este suspectat. Inflamația și stresul oxidativ pot contribui, mai ales în prezența unor boli inflamatorii, boli autoimune, diabet zaharat sau boală renală cronică.

Factorii de risc sunt similari cu cei din sindroamele coronariene cronice: hipertensiune arterială, colesterol crescut, în special colesterolul LDL, diabet zaharat sau rezistență la insulină, fumat, exces ponderal, sedentarism, somn insuficient și stres cronic.

Femeile de vârstă mijlocie au un risc crescut, dar angina microvasculară poate apărea și la bărbați. Declanșatorii pot include mers rapid, urcat scări, stres emoțional, frig, mese copioase și uneori variații hormonale.

Un jurnal simplu al simptomelor, cu activitatea care le declanșează și durata, poate fi util pentru medic, deoarece ajută la identificarea tiparului și la alegerea investigațiilor, conform recomandării medicului.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Cum se manifestă angina microvasculară

Simptomele pot imita angina clasică: presiune în piept, senzație de strângere, greutate, arsură sau disconfort retrosternal care apare la efort sau stres și se ameliorează la repaus. Durerea poate iradia către braț, umeri, gât, mandibulă, spate sau zona superioară a abdomenului. Uneori predomină lipsa de aer, oboseala neobișnuită sau scăderea toleranței la efort, fără durere intensă.

Episoadele pot fi mai variabile decât în boala coronariană obstructivă. Durerea poate dura mai mult, poate apărea la eforturi mai mici și se poate repeta frecvent. Nitroglicerina poate avea un efect variabil.

Pentru că durerea toracică este un semnal de alarmă, trebuie evaluată de urgență. Este necesară evaluare imediată în special dacă durerea apare în repaus și persistă, dacă există lipsă de aer severă, leșin, transpirații reci, greață sau o senzație bruscă de rău.

Unele persoane pot avea palpitații sau amețeli. Aceste simptome pot apărea și în alte afecțiuni, de exemplu anemie, boli tiroidiene sau aritmii. De aceea, evaluarea medicală urmărește să nu „rateze” o altă cauză și să clarifice tabloul complet.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Diagnosticul diferențial pentru sindrom X coronarian

Evaluarea pornește de la discuția dintre medicul cardiolog și pacient despre durerea în piept: când apare, cât durează, ce o declanșează, ce o ameliorează și dacă există simptome asociate. Electrocardiograma de repaus este frecvent folosită, iar medicul poate recomanda analize de sânge, pentru a exclude anemie, tulburări tiroidiene sau alte cauze.

În durerea toracică acută, medicul poate solicita analize pentru a exclude afectarea mușchiului inimii, de exemplu markeri de necroză miocardică. Valorile „normale” depind de laborator și de metoda folosită, iar interpretarea se face întotdeauna în context clinic.

Pentru documentarea ischemiei în simptome stabile, medicul poate indica teste de stres. Ecocardiografia de stres poate identifica modificări ale funcției inimii la efort sau sub stres farmacologic.

În funcție de indicație, medicul poate solicita și alte teste de stres cu imagistică, precum scintigrafia miocardică sau rezonanța magnetică cardiacă de perfuzie. Un test de stres normal nu exclude întotdeauna disfuncția microvasculară coronariană, mai ales dacă simptomele sunt intermitente, însă un test anormal poate susține un mecanism ischemic și poate ghida pașii următori.

Pentru evaluarea anatomiei coronare, medicul poate recomanda angio-CT coronarian și, când este indicat, angio-CT coronarian cu scor de calciu. Coronarografia rămâne investigația de referință pentru vizualizarea arterelor coronare. În practică, „neobstructiv” este adesea înțeles ca absența unei stenoze mari, de exemplu sub aproximativ 50%, însă pragurile depind de metodă și de interpretare.

În centre specializate, medicul poate recomanda teste invazive de funcție coronariană, pentru a evalua rezerva de flux coronarian și rezistența microcirculatorie și, uneori, pentru a testa spasmul.

Diagnosticul diferențial include afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian, spasm esofagian, durere musculo-scheletală, boli pulmonare, atacuri de panică, anemie, tulburări tiroidiene și aritmii. Medicul integrează toate informațiile înainte de a confirma diagnosticul de angină microvasculară (sindromul X coronarian).

• 
  Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Tratamentul pentru angina microvasculară

Tratamentul urmărește două direcții: controlul simptomelor și protecția cardiovasculară pe termen lung. Măsurile de stil de viață sunt esențiale. Activitatea fizică aerobă regulată, începută blând și crescută treptat, poate îmbunătăți funcția endotelială și toleranța la efort.

Controlul greutății, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului în exces, gestionarea apneei în somn atunci când este prezentă și strategii de reducere a stresului pot diminua factorii declanșatori și pot sprijini sănătatea vasculară. Când există teamă de efort, un program de tip reabilitare cardiacă sau exercițiu ghidat poate fi util, conform recomandării medicului.

Tratamentul medicamentos este individualizat. Beta-blocantele sunt folosite frecvent pentru a reduce pulsul și consumul de oxigen al inimii. Blocantele canalelor de calciu pot fi utile, mai ales când spasmul coronarian este suspectat sau documentat.

Nitrații pot ameliora durerea la unele persoane, dar răspunsul poate fi mai puțin constant decât în boala obstructivă. În anumite situații, medicul poate recomanda și alte medicamente antianginoase, de exemplu ranolazină. Alegerea depinde de tensiune arterială, puls, efecte adverse și comorbidități și se face conform recomandării medicului.

Controlul factorilor de risc este o componentă la fel de importantă. Statinele pot fi recomandate pentru scăderea colesterolului LDL și pentru stabilizarea funcției vasculare. Inhibitorii enzimei de conversie sau blocanții receptorilor de angiotensină pot fi recomandați în hipertensiune arterială, diabet zaharat sau pentru efecte asupra endoteliului, în funcție de indicație.

Antiagregantele, de exemplu aspirina în doză mică, pot fi luate în considerare la unele persoane, în funcție de riscul global și de riscul de sângerare.

Monitorizarea este parte din tratament. Angina microvasculară poate fluctua, iar răspunsul la medicamente poate necesita timp și ajustări. Medicul poate monitoriza simptomele, tensiunea arterială, profilul lipidic și glicemia și poate ajusta planul. Obiectivul este ca pacientul să revină la activitățile obișnuite cu mai multă încredere și cu mai puține episoade de angină, iar riscul cardiovascular să fie controlat pe termen lung.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu durere în piept au acces la consultații de cardiologie și la investigații avansate, recomandate de medic, pentru identificarea tipului de angină și a cauzei.

În funcție de indicație, consultația de specialitate poate fi urmată de analize de sânge, EKG, teste de efort și diferite examinări prin ecografie cardiacă. Acestea pot fi completate cu examinări imagistice avansate, precum angio-CT coronarian cu scor de calciu, scintigrafie miocardică sau RMN de cord, realizate cu echipamente de ultimă generație.

Atunci când este necesară evaluarea directă a anatomiei coronare, pacienții au acces la coronarografie efectuată de medici cu vastă experiență în cardiologie intervențională, în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu două angiografe performante Philips Azurion 7.

Tratamentul este stabilit în funcție de nevoile fiecărui pacient în parte, pentru ameliorarea simptomatologiei și asigurarea sănătății cardiovasculare pe termen lung. Pacienții beneficiază de consiliere pentru adoptarea unui stil de viață echilibrat și de monitorizare pe termen lung, prin consultații și examinări periodice, în funcție de recomandarea medicului.

În cazul unor simptome severe, care pot indica o urgență cardiovasculară, pacienții se pot adresa oricând către Compartimentul de Primiri Urgențe* de la Spitalul Clinic SANADOR, care funcționează nonstop cu 26 de linii de gardă, inclusiv cardiologie, cardiologie intervențională, terapie intensivă cardiovasculară și chirurgie cardiovasculară.

• 
  Programează-te la SANADOR și ai grijă de sănătatea ta!

Întrebări frecvente despre angina microvasculară

• Angina microvasculară este același lucru cu infarctul?

Nu. Infarctul miocardic apare de obicei prin blocarea bruscă a unei artere coronare și afectarea mușchiului inimii. Angina microvasculară este legată de disfuncția vaselor mici și de reglarea insuficientă a fluxului de sânge. Totuși, durerea toracică severă sau nouă trebuie evaluată de urgență.

• Poate să apară angină deși coronarografia este normală?

Da. Persoanele pot avea angină cu artere coronare neobstructive. Disfuncția microvasculară coronariană și spasmul coronarian sunt mecanisme posibile în ischemia cu artere coronare neobstructive.

• De ce nitroglicerina poate ajuta doar parțial?

În angina microvasculară, problema principală este adesea în microcirculație, iar răspunsul la nitrați poate fi variabil. Medicul poate ajusta tratamentul și poate recomanda alte opțiuni antianginoase.

• Tratamentul se referă doar la calmarea durerii?

Nu. Tratamentul include și controlul factorilor de risc, precum tensiunea arterială, colesterolul, diabetul zaharat, fumatul și greutatea, deoarece disfuncția microvasculară poate reflecta sănătatea vasculară globală.

• Ce semne impun prezentare urgentă la spital?

Durerea în repaus care persistă, durerea cu leșin, lipsa de aer severă, transpirații reci sau greață trebuie tratate ca urgență și evaluate imediat.

• 
  Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Programează-te!

*serviciile de urgență se prestează contra cost.