Ce este angina instabilă?

Angina pectorală instabilă sau angorul instabil reprezintă unul dintre sindroamele coronare acute severe. În termeni comuni, afecțiunea este cunoscută sub denumirea de preinfarct. Aceasta este caracterizată de apariția bruscă a unei dureri în piept în stare de repaus, din cauza fluxului redus de sânge la nivelul inimii. Pentru că simptomele sunt comune cu cele ale infarctului miocardic acut, angorul instabil este considerat o urgență medicală.

Angina poate fi de mai multe tipuri:

  • Stabilă, cea mai comună formă, în care simptomele au o durată scurtă, sunt declanșate de efortul fizic, temperaturi extreme sau stres emoțional și se ameliorează după câteva minute de repaus;
  • Instabilă, forma severă de angină pectorală, care apare imprevizibil chiar și în repaus sau în somn, fără a fi declanșată neapărat de factori precum stresul sau activitatea fizică. Manifestările sunt mai intense, au o durată prelungită și nu se ameliorează de regulă la repaus sau la medicație;
  • Vasospastică (Prinzmetal), generată de un spasm al arterei coronare. Într-un astfel de caz, durerea poate să apară și în repaus, însă va ceda în urma tratamentului.

În general, pacienții care prezintă angină instabilă au suferit în trecut de angină stabilă.

Cauzele anginei pectorale instabile

Angina pectorală instabilă este cauzată de ischemia cardiacă. Aceasta descrie un flux de sânge slab la nivelul inimii, în contextul unei stenoze – îngustare sau obstrucție a arterelor coronare care vascularizează inima.

Cel mai frecvent, stenoza apare din cauza aterosclerozei, afecțiune caracterizată de prezența unor plăci de aterom (depuneri de grăsimi, calciu și alte substanțe) pe pereții arterelor, care blochează fluxul sanguin. Atunci când sunt afectate arterele coronare, mușchiul cardiac nu mai este alimentat cu suficient oxigen și nutrienți, conducând la cardiopatie ischemică sau boală coronariană.

Pe lângă modificările structurale ale arterelor, există riscul de formare a unui tromb (cheag de sânge), în cazul în care o placă de aterom se rupe. Cheagul produce, de asemenea, obstrucție la nivel arterial, declanșând angina instabilă.

Factorii de risc pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice și anginei pectorale instabile sunt:

  • Istoricul medical familial de boli cardiovasculare;
  • Diabetul zaharat;
  • Obezitatea;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Profilul lipidic alterat – un nivel crescut al colesterolului LDL (așa-numitul colesterol „rău”) și un nivel scăzut al colesterolului HDL  (așa-numitul colesterol „bun”);
  • Sexul masculin;
  • Fumatul, precum și utilizarea tutunului sub orice altă formă;
  • Stilul de viață sedentar (inactiv);
  • Dieta dezechilibrată;
  • Vârsta peste 45 de ani, în cazul bărbaților, sau peste 55 de ani, în cazul femeilor.

Cum se manifestă angina instabilă?

Angina instabilă are următoarele simptome:

  • Durere în piept, în spatele sternului, care poate iradia spre braț, umăr, gât, mandibulă sau spate;
  • Senzație de disconfort, arsură, strânsoare sau presiune în piept;
  • Transpirații;
  • Dificultăți de respirație.
  • Ai dureri în piept, care iradiază spre spate, gât sau mandibulă? Programează-te!

Alte simptome posibile:

  • Anxietate;
  • Greață, indigestie sau arsură la stomac;
  • Stare de oboseală sau slăbiciune apărută brusc;
  • Amețeli.

Spre deosebire de angina stabilă, cea instabilă apare în condiții de inactivitate fizică. Simptomele acesteia durează mai mult de 15-20 de minute și tind să se agraveze pe măsură ce timpul trece. De asemenea, nu se ameliorează în condiții de repaus sau la administrare de nitroglicerină (medicament folosit pentru tratarea anginei).

Astfel, dacă te confrunți aceste simptome, care persistă și după ce ai luat măsurile necesare (repaus și nitroglicerină), sună la 112 sau solicită ajutor de la persoanele din jur.

Dacă ești diagnosticat cu angină stabilă, este important să știi că aceasta poate evolua către forma instabilă. Prin urmare, monitorizează simptomele și acordă atenție modificărilor care privesc intensitatea, durata manifestărilor și factorii declanșatori.

Posibile complicații ale anginei pectorale instabile

Principalele complicații posibile ale anginei pectorale instabile sunt infarctul miocardic acut și  accidentul vascular cerebral, care pot cauza decesul pacientului.

Infarctul miocardic acut apare atunci când blocajul de la nivelul arterelor coronare întrerupe complet fluxul de sânge la nivelul inimii, cauzând necroza (moartea celulară) într-o anumită porțiune a mușchiului cardiac.

În cazul accidentului vascular cerebral, are loc deteriorarea permanentă a unei zone din creier, ceea ce poate produce dizabilitate. Această complicație poate surveni din cauza instabilității plăcii de aterom, care cauzează formarea unui tromb. Cheagul de sânge poate migra până în arterele care vascularizează creierul, întrerupând fluxul sanguin.

De asemenea, aritmiile cardiace severe reprezintă o altă complicație posibilă a anginei pectorale instabile. Acestea sunt tulburări de ritm cardiac, care pot produce stop cardiorespirator și moarte subită.

Diagnosticul anginei instabile

  • Investigațiile moderne disponibile la SANADOR asigură un diagnostic precis. Programează-te!

Stabilirea diagnosticului de angină instabilă are loc la Secția de Cardiologie, printr-o abordare medicală complexă, care presupune:

  • Anamneză: Reprezintă discuția propriu-zisă dintre medic și pacient, pentru a afla informații cu privire la simptomatologie, istoricul medical personal și familial.
  • Examen clinic: Medicul poate efectua o auscultație cardiacă, îți poate măsura pulsul și tensiunea arterială.
  • Investigații paraclinice: Cardiologul îți va recomanda o serie de analize de laborator și alte investigații medicale, cum ar fi cele imagistice.

Cel mai sensibil test pentru depistarea stenozelor arteriale este angiografia coronariană. Aceasta presupune utilizarea unui angiograf (aparat cu raze X) și inserarea unui cateter (tub subțire din plastic) în artere, printr-o puncție la nivelul pielii. Cu ajutorul unei substanțe de contrast, plăcile de aterom sunt evidențiate pe ecranul angiografului.

Alte investigații care pot fi efectuate sunt:

  • Radiografie toracică: Se utilizează pentru a exclude o afecțiune pulmonară sau o boală a sternului, care ar putea cauza simptome similare;
  • Electrocardiograma: Măsoară rapid ritmul cardiac și activitatea electrică a inimii.  Poate depista prezența unui blocaj la nivel cardiac, unui infarct miocardic acut în desfășurare sau preexistent;
  • Ecografia cardiacă (ecocardiografia): Examinează modificările structurale ale inimii, utilizând ultrasunetele;
  • Test de efort: Evaluează funcția cardiacă în timpul efortului fizic (pe banda de alergat sau bicicleta statică);
  • Angio-CT: Combină angiografia și tomografia computerizată (investigație imagistică cu raze X), pentru a depista modificările la nivel arterial;
  • Angio-RMN: Identifică plăcile de aterom, prin asocierea angiografiei cu rezonanța magnetică (RMN), care utilizează câmpul magnetic.

Tratamentul pentru angina instabilă

Tratamentul anginei instabile are ca scop restabilirea fluxului sangvin normal la nivel cardiac, pentru a preveni infarctul miocardic acut, prin următoarele metode:

Tratament medicamentos

Medicul poate administra o serie de medicamente, pentru îmbunătățirea perfuziei de sânge către inimă:

  • Nitroglicerină: dilată temporar vasele de sânge și îmbunătățește tensiunea arterială;
  • Anticoagulante: previn formarea cheagurilor de sânge.

Ulterior, medicul poate prescrie și medicamente pentru scăderea colesterolului (statine), a tensiunii arteriale (antihipertensive) și pentru ameliorarea ritmului cardiac (antiaritmice).

Tratament chirurgical

În cazurile severe, este nevoie de intervenție chirurgicală pe cord deschis, pentru a îndepărta blocajul de la nivel arterial și a îmbunătăți fluxul de sânge către inimă. O procedură utilizată în acest caz este bypass-ul coronarian, care presupune prelevarea unui vas de sânge sănătos din altă zonă a corpului și transferarea acestuia în zona inimii. Astfel, se modifică traseul fluxului sanguin, care este redirecționat prin vasul sănătos.

Tratament minim-invaziv

Tehnologia medicală modernă pune la dispoziție și tratamente non-chirurgicale, minim-invazive, cum este angioplastia coronariană cu balon și stent. Aceasta se efectuează percutanat, printr-o puncție la nivelul pielii, cu ajutorul unui cateter. Fluxul sanguin în arterele coronare este restabilit prin lărgirea vasului de sânge cu ajutorul unui balon de mici dimensiuni și prin fixarea unui stent.

Stentul este un dispozitiv cilindric gol, care se montează pe pereții arterei, menținând canalul deschis. De asemenea, poate fi impregnat cu substanțe farmaceutice care previn restenozarea.

Acest tratament poate fi efectuat în continuarea procedurii minim invazive de diagnostic, și anume angiografia coronariană. Astfel, poți beneficia de diagnostic și tratament în cadrul unei singure intervenții.

Spitalul Clinic SANADOR asigură pacienților cu angină instabilă astfel de proceduri moderne pentru diagnosticul și tratamentul anginei pectorale – angiografie coronariană și angioplastie coronariană cu balon și stent. În cadrul Departamentului de Cardiologie Intervențională SANADOR, pacienții pot beneficia de experiența unor medici dedicați, precum și de precizia tehnologiei de ultimă generație.

Watch on YouTube

Modificarea stilului de viață

Pe termen lung, este esențial să îți îmbunătățești stilul de viață, pentru a preveni formarea unor noi stenoze:

  • Fă mai multă mișcare, în limita de efort impusă de medicul cardiolog;
  • Adoptă o alimentație sănătoasă și echilibrată;
  • Renunță la fumat, dacă ești fumător;
  • Menține stresul sub control;
  • În caz de obezitate, ia măsuri de scădere în greutate (alimentație sănătoasă și sport) – poți cere ajutorul unui nutriționist-dietetician, pentru recomandări personalizate conform particularităților fiziologice și patologice.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR