Prostata este o glanda anexa a aparatului urogenital masculin, situata sub vezica urinara, in jurul portiunii initiale a uretrei. Situarea sa inaintea rectului o face accesibila examenului clinic prin tuseul rectal. Secretiile produse de glanda intra in component lichidului spermatic.

Cauze

Aparitia adenomului de prostata se produce pe masura inaintarii in varsta, sub actiunea testosteronului. La nivelul prostatei situate in jurul uretrei se produce hiperplazia structurilor glandulare, a fibrelor musculare si a tesutului de sustinere, sub forma unor noduli. Aceasta transformare a prostatei determina modificari ale segmentului  de uretra care traverseaza prostata – ingustarea si devierea laterala, ingustarea colului vezical, care determina crestera rezistentei la flux,  alterand astfel modul de desfasurare a mictiunii, cu aparitia acuzelor urinare.

 Apar astfel tulburari mictionale mai mult sau mai putin accentuate care tradeaza o suferinta de tip vezical-subvezical –  simptomatologie de tip obstructiv sau iritativ.

Simptome

1. Simptome iritative, de umplere/stocare vezicala: mictiuni nocturne, cu frecventa variata, cu volume mici de urina. De multe ori reprezinta principalul necaz, alterand somnul. Imperiozitatea mictionala, urgenta – nevoia brusca si imediata de a urina, imposibil de amanat. Frecventa crescuta a mictiunilor diurn.

2. Simptome obstructive, de evacuare: modificari de jet urinar – presiune scazuta, jet subtire, intrerupt, initierea dificila a mictiunii, mictiune cu greutate

3. Simptome care apar la sfarsitul mictiunii: senzatia de golire incompleta, micituni reduse cantitativ, cu picatura, repetate

Aceste simptome izolate sau asociate reprezinta de obicei motivul prezentarii la medic.

Sunt situatii cand adenomul de prostata s-a constituit ca boala, dar simptomatologia lipseste sau este discreta, si instalandu-se progresiv modificarile sunt considerate ca  fiind consecinta inaintarii in varsta si sunt acceptate ca normale, pacientul amanand prezentarea la medic. Alteori acuzele sunt severe, tulburarile sunt importante si au un impact semnificativ asupra calitatii vietii – intime, sociale, profesionale.

Consultatia urologica cuprinde:

1. Discutia medic – pacient.

Prin aceasta discutie se pun in evidenta modificari ale mictiunii uneori considerate nesemnificative, sau normale, de pacient, rasunetul lor asupra somnului, activitatii pacientului. Pacientul poate completa un chestionar  care permite cuantificarea acuzelor sale si obtinerea unui scor de gravitate a bolii – scorul Boyarsky, scorul AUA, scorul IPSS si QoL.

2. Examenul clinic

Consultul propriu-zis poate evidentia o vezica urinara destinsa in diferite grade – pana la globul vezical, (vezica urinara plina ca urmare a dificultatii extreme de a urina), modificari la nivelul penisului – fimoza cicatriceala care poate determina tulburari mictionale similare. Elementul principal al consultului este tuseul rectal care permite evaluarea palpatorie digitala directa a prostatei – importante fiind, in afara de dimensiune, consistenta, delimitarea, sensibilitatea.

Examenele de laborator si imagistice

1. Sumarul de urina si urocultura

2. Antigenul specific prostatic (PSA), free PSA

3. Ureea si creatinina

4. Ecografia reno vezico prostatica, determinarea reziduului

5. Calendarul mictional Atitudinea terapeutica nu este conditionata de prezenta bolii. Ea este determinata de prezenta sau absenta acuzelor, severitatea lor, de modificari evidentiate de examenele de laborator si imagistice, prezenta complicatiilor si gravitatea lor, mergand de la supravegherea activa, la tratamentul medicamentos, pana la interventia chirurgicala.