Vertijul pozițional paroxistic benign

Ce este vertijul pozițional paroxistic benign

Vertijul pozițional paroxistic benign este o afecțiune care se manifestă prin vertij care apare brusc, în episoade scurte, provocat de schimbarea poziției capului. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații ORL și de investigațiile recomandate de medic, realizate cu aparatură de ultimă generație, pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adaptat fiecărui caz în parte.

Vertijul reprezintă senzația falsă că obiectele din jur se rotesc, cauzat de o tulburare mecanică a urechii interne.

La SANADOR, pacienții au acces la teste vestibulare, pentru diagnosticul cauzelor de vertij, inclusiv a vertijului pozițional paroxistic benign.

La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de vertij pozițional paroxistic benign

Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) este clasificat în funcție de canalul semicircular afectat. În urechea internă există trei canale semicirculare (posterior, orizontal și anterior), iar migrarea otoliților într-unul dintre acestea determină manifestări clinice diferite.

Otoliții sunt cristale de carbonat de calciu, poziționate în mod normal în utricule. Cel mai sensibil canal semicircular afectat este cel posterior, producând vertij pozițional paroxistic benign de canal posterior. În cazuri mai rare, poate fi afectat canalul semicircular orizontal sau anterior.

Vertijul pozițional paroxistic benign poate fi clasificat și în funcție de evoluția în timp și de tendința de reapariție a simptomelor, în două forme clinice principale: nerecurentă și recurentă.

Forma de vertij pozițional paroxistic benign nerecurent constă în episoade izolate de vertij care apar rar, o dată la 6-12 luni, declanșate de infecții virale, imobilizare prelungită sau traumatisme cerebrale. Manifestările dispar după manevrele de repoziționare, iar prognosticul este bun.

Forma recurentă de vertij este denumită vertij pozițional paroxistic benign recurent. Aceasta este caracterizată prin reapariția episoadelor de vertij după o perioadă de dispariție, de obicei la intervale de luni sau ani. Vertijul recurent este asociat cu persistența factorilor de risc, precum vârsta înaintată, deficitul de vitamina D sau osteoporoza.

Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru vertij pozițional paroxistic benign

Vertijul paroxistic benign este cauzat de deplasarea otoliților din poziția normală către unul dintre canalele semicirculare ale urechii interne. Această migrare modifică percepția mișcării și a echilibrului, determinând apariția episoadelor de vertij la schimbarea poziției capului.

Traumatismele craniene, infecțiile și inflamațiile urechii interne pot reprezenta cauze de vertij paroxistic pozițional benign. Factorii de risc pentru vertij includ vârsta înaintată, sexul feminin, deficitul de vitamina D sau osteoporoza și istoricul personal de migrenă vestibulară.

Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Cum se manifestă vertijul pozițional paroxistic benign

Simptomul principal în această boală este reprezentat de vertij, perceput ca o senzație de rotire a mediului înconjurător sau de mișcare a propriei persoane. Crizele apar brusc, la întoarcerea în pat dintr-o parte în alta, la ridicarea din poziția culcat sau la aplecarea în față. Fiecare episod durează de la câteva secunde până la maximum un minut, apoi vertijul dispare spontan.

În atacurile de vertij, pacientul poate experimenta greață sau vărsături. De asemenea, vertijul este însoțit de nistagmus - mișcări involuntare ale globilor oculari. În timpul crizei, pacientul prezintă anxietate marcată. Vertijul, deși este cauzat de modificări la nivelul urechii, nu este însoțit de afectarea auzului.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Diagnosticul de vertij pozițional paroxistic benign

Diagnosticul de vertij paroxistic benign este stabilit de medic în urma anamnezei și a examenului clinic. Pacientul descrie un debut brusc al vertijului, de scurtă durată, fără simptome auditive, episoadele fiind recurente la modificarea poziției.

Medicul ORL va stabili diagnosticul prin manevre de provocare, care reproduc vertijul și permit observarea nistagmusului caracteristic. Manevra Dix-Hallpike este un test utilizat pentru vertijul paroxistic benign de canal posterior.

Manevra se efectuează cu pacientul așezat inițial pe o pernă culcat pe pat, apoi acestuia i se va cere să se ridice în șezut și să se culce din nou pe spate cu capul rotit la 45° spre urechea investigată.

Rezultatul pozitiv constă în apariția unui vertij intens, după câteva secunde, însoțit de devierea globilor oculari, cu durată de maxim un minut. Investigațiile suplimentare, precum testele audiologice sau RMN cerebral, sunt efectuate pentru a exclude alte boli.

Diagnosticul este confirmat prin vertij pozițional paroxistic tipic, de scurtă durată, declanșat de mișcările capului, nistagmus la manevrele poziționale, absența simptomelor auditive și a semnelor neurologice centrale si răspuns la manevrele de repoziționare, precum manevra Epley.

Programează-te la SANADOR și ai grijă de sănătatea ta!

Stabilirea diagnosticului diferențial

Diagnosticul diferențial al vertijului paroxistic benign este făcut de către medicul ORL cu afecțiuni precum neuronita vestibulară, boala Meniere sau migrena vestibulară. Neuronita vestibulară se manifestă prin vertij intens, de durată lungă de până la câteva zile, apărut brusc după o infecție virală. Vertijul poate fi însoțit de greață, vărsături, instabilitate și nistagmus spontan. Neuronita vestibulară nu este pozițională.

Boala Meniere se diferențiază de vertijul paroxistic benign prin crize recurente de vertij, însoțite de pierderea progresivă a auzului și tinitus (țiuit) în ureche. De asemenea, crizele din boala Meniere nu sunt cauzate de schimbări ale poziției.

Migrena vestibulară se manifestă ca episoade de vertij, însoțite de cefalee (durere de cap) și fotofobie (sensibilitate la lumină). Migrena vestibulară poate să apară la persoanele cu istoric de migrene și nu este cauzată de mișcări ale capului.

Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Tratamentul pentru vertij paroxistic pozițional benign

Tratamentul vertijului pozițional paroxistic benign are ca scop repoziționarea otoliților în utriculi, pentru a restabili funcționarea normală a aparatului vestibular.

Manevra Epley este cea mai utilizată manevră de repoziționare a otoliților, având o eficiență crescută. Manevra este realizată printr-o succesiune de mișcări controlate ale capului și trunchiului, care ghidează otoliții de-a lungul canalului semicircular până în utricul.

Aceasta poate fi efectuată în cabinetul ORL de către medic și repetată acasă sub îndrumare. După manevră, pacientului i se recomandă să evite pentru 24 de ore pozițiile care pot reactiva vertijul, precum privitul în sus sau aplecările bruște.

Alte manevre de repoziționare a otoliților efectuate de asemenea prin mișcări ale capului și trunchiului sunt manevra Semont sau Lempert.

Tratamentul medicamentos are doar rol simptomatic și se administrează temporar, pentru ameliorarea senzației de vertij și a vărsăturilor. Medicamentele antivertiginoase, precum betahistina, antiemeticele sau anxioliticele ușoare, pot fi utile pe termen scurt pentru a ameliora simptomele.

Sănătatea ta merită cele mai bune servicii medicale. Programează-te la SANADOR!

Cum poate fi prevenit vertijul pozițional paroxistic benign

Prevenția presupune controlul factorilor de risc. După vindecarea unui episod de vertij paroxistic benign prin manevre de repoziționare, pacientul trebuie să evite mișcările bruște ale capului în primele 24-48 de ore după tratament, dormitul cu trunchiul ușor ridicat în primele nopți, întoarcerile bruște în pat pe partea afectată în primele zile și să reia treptat activitățile fizice.

Exercițiile vestibulare regulate pot îmbunătăți adaptarea sistemului vestibular, pot reduce sensibilitatea la mișcările capului și pot scădea frecvența recurențelor. Astfel, prin exerciții regulate și controlul factorilor de risc, pacienții pot reduce semnificativ probabilitatea recurenței.

Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la consultații ORL și la testele recomandate de medic, care pot include, în funcție de specificul fiecărui caz în parte, audiometrie, timpanogramă sau teste vestibulare. În caz de vertij și tulburări de echilibru, pacienții beneficiază de posturografii și videonistagmografii, pentru o evaluare completă, esențială în stabilirea diagnosticului corect.

Pe baza rezultatelor de la investigații, medicul recomandă tratamentul adaptat fiecărui caz în parte, care poate implica diverse proceduri, tratament medicamentos, monitorizare sau reeducare vestibulară prin diverse exerciții.

Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!