Sindromul de apertură toracică

Ce este sindromul de apertură toracică

Sindromul de apertură toracică sau sindromul de defileu toracic include mai multe afecțiuni produse prin exercitarea unei presiuni asupra structurilor neurovasculare la nivelul zonei dintre gât și torace. La SANADOR, pacienții au acces la evaluare medicală completă, prin consultații de specialitate și investigații imagistice performante, adaptate fiecărui caz, pentru diagnostic și tratament.

Apertura toracică superioară este un spațiu anatomic prin care trec plexul brahial, artera subclaviculară și vena subclaviculară, iar îngustarea acestuia poate duce la afectarea acestor structuri. În condiții fiziologice, aceste structuri traversează apertura toracică fără a fi supuse unei presiuni anormale.

La SANADOR, pacienții au acces la o evaluare clinică atentă, completată de investigații imagistice în funcție de indicație, pentru diagnosticul unor afecțiuni cum este sindromul de apertură toracică.

Reducerea dimensiunilor acestui spațiu, determinată de particularități anatomice sau de leziuni, poate favoriza exercitarea unei presiuni asupra nervilor sau a vaselor de sânge de către structurile adiacente. Această situație poate provoca manifestări precum durere, senzații neobișnuite și alte simptome la nivelul membrelor superioare.

Tratamentul este inițial conservator și include kinetoterapia și medicația pentru controlul durerii. Intervenția chirurgicală este rezervată situațiilor în care tratamentul conservator nu are eficiență sau atunci când compresia determină tulburări ale circulației sanguine.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Tipuri de sindrom de apertură toracică

Medicii clasifică sindromul de apertură toracică după tipul de compresie care apare. Cel mai frecvent tip este sindromul neurogen, care apare prin presiunea asupra plexului brahial, un grup de nervi care leagă gâtul de umăr și braț.

Aceasta reprezintă majoritatea cazurilor și apare cel mai des la persoanele în jurul vârstei de 30 de ani. Cauzele principale includ mișcările sau activitățile repetitive care afectează zona gâtului și loviturile bruște la acest nivel.

Sindromul venos apare prin compresia venei subclaviculare și este mai frecvent la persoanele de sex masculin. Simptomele apar de obicei la brațul pe care persoana îl folosește mai des.

Cel mai rar tip, sindromul arterial, apare prin compresia arterei subclaviculare și poate determina formarea rapidă a trombozelor la adulții tineri. Această formă este mai frecventă la persoanele de sex feminin și este asociată cu prezența coastei cervicale, o anomalie congenitală.

Tipurile venoase și arteriale, numite împreună sindrom vascular, necesită de obicei operație pentru decomprimarea structurilor afectate, ceea ce ajută la reducerea simptomelor și a riscului de complicații.

În schimb, sindromul neurogen se ameliorează, în general, prin kinetoterapie și exerciții de mobilizare, însă unele persoane pot avea nevoie de operație dacă simptomele persistă sau se agravează.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru sindromul defileului toracic

Sindromul defileului toracic apare atunci când structurile neurovasculare sunt comprimate de țesuturile înconjurătoare în zona dintre gât și umăr. Această presiune poate fi cauzată de particularități anatomice, cum ar fi coastele cervicale sau benzi conjunctive rigide, de postură necorespunzătoare sau de accidente și traumatisme, iar simptomele pot apărea cu întârziere.

Riscul de apariție a sindromului este mai mare la persoanele de sex feminin și la adulții tineri. Persoanele care practică sporturi care implică folosirea frecventă a brațelor și umerilor, care ridică greutăți sau transportă obiecte deasupra capului, precum și cei care au avut traumatisme ale gâtului sau coloanei sunt mai expuși riscului.

Alți factori care pot crește presiunea asupra nervilor și vaselor de sânge includ formațiunile tumorale sau ganglionii limfatici măriți în zona superioară a pieptului sau axilă.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Cum se manifestă sindromul de defileu toracobrahial

Sindromul de defileu toracobrahial provoacă simptome la nivelul gâtului, pieptului superior și membrului superior, de regulă pe o singură parte.

Simptomele pot include durere care se agravează la ridicarea membrului superior, senzații de amorțeală, slăbiciune a mușchilor și senzație de greutate în braț, precum și prin schimbări ale aspectului pielii, care poate deveni deschisă sau închisă la culoare.

În formele mai severe, leziunile superficiale ale degetelor se vindecă lent. Simptomele și gravitatea lor depind de nervii și vasele de sânge afectate.

Presiunea asupra plexului brahial afectează mobilitatea și senzațiile membrului superior, iar presiunea asupra venei subclaviculare împiedică circulația sângelui, provocând edem și senzație de presiune în membrul superior.

Presiunea asupra arterei subclaviculare reduce fluxul sanguin către membrul superior și degete, provocând amorțeală, înțepături și disconfort local.

Manifestările sindromului de apertură toracică pot fi uneori confundate cu angina pectorală. Durerea apare de obicei constant și se agravează când ridicam brațul, spre deosebire de angină, care se intensifică la efort și poate fi însoțită de dificultăți de respirație sau palpitații.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile provocate de sindromul de apertură toracică

Complicațiile sindromului de apertură toracică depind de tipul afecțiunii. În formele vasculare, edemul brațului sau schimbările de culoare ale pielii, uneori însoțite de disconfort, pot semnala probleme serioase care necesită tratament rapid, cum ar fi trombi sau dilatări anormale ale vaselor de sânge.

În sindromul neurogen, presiunea repetată asupra nervilor poate duce la durere cronică și dificultăți în folosirea brațului. Alte complicații posibile includ edem, gangrenă, leziuni la nivelul degetelor, deteriorarea nervilor și embolie pulmonară.

Diagnosticul de sindrom de apertură toracică

Diagnosticul sindromului de apertură toracică poate fi dificil din cauza simptomelor variate. Medicul începe prin analizarea istoricului pacientului și a manifestărilor acestuia. Apoi continuă cu o examinare clinică, în timpul căreia caută semne precum o ușoară denivelare la nivelul umărului, modificări ale aspectului pielii sau edem al brațului.

De asemenea, medicul verifică libertatea mișcărilor, iar pacientul poate fi rugat să efectueze anumite mișcări ale brațelor sau capului pentru a identifica pozițiile care declanșează simptomele.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda investigații imagistice și teste pentru nervi și mușchi. Ecografia și radiografia pot evidenția anomalii anatomice sau alte cauze ale simptomelor, în timp ce tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini detaliate ale vaselor și țesuturilor și pot localiza precis zona comprimată.

Uneori medicii utilizează coloranți pentru a vizualiza mai clar vasele sanguine și pentru a detecta trombi sau alte probleme vasculare.

Investigațiile suplimentare, precum arteriografia, venografia și electromiografia, permit evaluarea fluxului sanguin și a funcției nervoase. Aceste teste ajută medicul să determine tipul și gravitatea compresiei și să excludă alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Cum se tratează sindromul de defileu toracic

Tratamentul sindromului de defileu toracic depinde de tipul sindromului și de severitatea simptomelor, având ca scop principal reducerea disconfortului și prevenirea problemelor asociate. Medicul stabilește opțiunea de tratament potrivită pentru fiecare persoană, în funcție de nevoile și particularitățile fiecărui caz.

Exercițiile de recuperare medicală și de mobilitate sunt primul pas pentru sindromul de apertură toracică neurogen, deoarece cresc mobilitatea gâtului și umerilor, întăresc mușchii și corectează postura, iar majoritatea persoanelor observă ameliorarea simptomelor.

În paralel, medicamentele pentru durere, precum antiinflamatoarele nesteroidiene, pot fi recomandate pentru a controla disconfortul, iar în sindromul de apertură toracică arterial sau venos, medicația pentru prevenirea sau dizolvarea cheagurilor de sânge contribuie la protecția împotriva complicațiilor.

Intervenția chirurgicală este necesară în majoritatea cazurilor de sindrom de apertură toracică arterial sau venos și, uneori, în sindromul de apertură toracică neurogen atunci când celelalte tratamente nu sunt eficiente, iar tipul intervenției depinde de structura și particularitățile corpului pacientului și de tipul sindromului.

Cum poate fi prevenit sindromul de apertură toracică    

În cazul persoanelor predispuse la presiune asupra zonei toracice, este indicată limitarea activitățile repetitive și manipularea greutăților. Scăderea în greutate poate ajuta la prevenirea sau ameliorarea simptomelor sindromului de apertură toracică, fiind utilă mai ales pentru persoanele cu exces ponderal.

Chiar și fără simptome, transportul bagajelor grele pe umăr poate crește presiunea asupra zonei toracice și este recomandat să fie evitat. Exercițiile de mobilitate și forță aduc beneficii semnificative. Stretching-ul frecvent, concentrat pe zona toracică, gât și regiunea scapulară, sprijină dezvoltarea forței musculare a umerilor și contribuie la prevenirea sindromului de apertură toracică.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu suspiciune de sindrom de apertură toracică beneficiază de acces la consultații multidisciplinare, realizate de medici cu experiență în neurologie și chirurgie vasculară, într-un cadru medical performant.

Evaluarea este susținută de investigații imagistice moderne, precum RMN 3 Tesla și CT 128 slice, care permit identificarea precisă a mecanismului de compresie.

Planul terapeutic este stabilit individualizat, în funcție de forma clinică și de severitatea simptomelor, și poate include tratament conservator, recuperare medicală sau intervenție chirurgicală, în funcție de indicație.

Operațiile sunt realizate în cele mai bune condiții de siguranță la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator foarte bine dotat, cu suportul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă.

La SANADOR, pacienții beneficiază de o abordare integrată, prin colaborarea dintre mai multe specialități, cu scopul ameliorării simptomelor și prevenirii complicațiilor pe termen lung.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR