Ce este epiglotita?

Epiglotita este o afecțiune în care epiglota devine inflamată, afectând sever respirația, prin blocarea fluxul de aer către plămâni. Infecțiile sunt cauza principală, dar problema poate să apară și în urma unor leziuni la nivelul gâtului. La SANADOR, pacienții beneficiază de diagnostic rapid și de tratament prompt pentru epiglotită, pentru prevenirea complicațiilor.

Epiglota, compusă în mare parte din cartilaj, funcționează ca o supapă de protecție a traheei atunci când înghițirim alimente și lichide. În cazul unei infecții, aceasta poate să se inflameze, blocând parțial sau complet căile respiratorii, iar pacientul are nevoie de asistență medicală de urgență.

În cazul unei suspiciuni de epiglotită acută, este vital să se apeleze imediat la servicii medicale de urgență, deoarece diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale mai ales în cazul copiilor, care sunt mai susceptibili la probleme respiratorii.

  • Programează-te acum la SANADOR! Sună la 021.9699!

Cauze și factori de risc pentru epiglotită

Una dintre cauzele principale pentru inflamația epiglotei este infecția, atribuită bacteriei Haemophilus influenzae tip B, care se răspândește prin picături respiratorii de la persoanele infectate. Datorită vaccinării pe scară largă, infecțiile cu Haemophilus au scăzut semnificativ în țările dezvoltate.

Cu toate acestea, alte bacterii, precum Streptococcus pneumoniae și diverse tulpini de Streptococcus, precum și Staphylococcus aureus, pot declanșa, de asemenea, inflamația epiglotei la adulți. Infecția cu virusuri precum cel varicelo-zosterian și infecția cu herpes simplex, împreună cu fungii, în special la persoanele cu un sistem imunitar compromis, reprezintă alți agenți infecțioși responsabili de epiglotita acută.

Persoanele cu un sistem imunitar compromis, fie din cauza unei boli subiacente precum diabetul zaharat, fie din cauza medicamentelor, se confruntă cu un risc crescut de epiglotită. Vaccinarea inadecvată, în special pentru Haemophilus tip B și vârsta - în special copiii sub 12 luni sau adulții de peste 85 de ani - sunt factori de risc importanți.

Leziunile la nivelul gâtului, deși rare, pot duce la epiglotită, fie prin traume fizice, fie prin expunerea la lichide fierbinți sau prin inhalarea de fum. Arsurile chimice, ingestia de obiecte străine și consumul de droguri, sunt, de asemenea, asociate cu această afecțiune.

Factorii de mediu, cum ar fi zonele aglomerate, inclusiv școlile sau centrele de îngrijire a copiilor, pot spori expunerea la infecții respiratorii, crescând astfel riscul apariției epiglotitei.

Cum se manifestă epiglotita?

Semnele și simptomele epiglotitei cuprind o serie de manifestări clinice, care reflectă inflamația căilor respiratorii superioare și o potențială obstrucție. Recunoașterea promptă a acestor manifestări clinice este vitală pentru inițierea unui tratament adecvat și pentru prevenirea complicațiilor.

Manifestările clinice cheie includ adesea febră ridicată, instalată brusc, dureri severe în gât și dificultăți de înghițire (disfagie), însoțite de de detresă respiratorie. Stridorul, un sunet ascuțit care se aude în timpul inspirației, poate apărea rapid și semnifică o compromitere semnificativă a căilor respiratorii.

Pacienții cu epiglotită pot prezenta semne de detresă respiratorie, cum ar fi aplecarea în față pentru a respira, reticența de a sta în poziție culcat și o frecvență respiratorie crescută. Aceștia pot prezenta, de asemenea, salivare, deoarece înghițirea devine dureroasă și dificilă, din cauza inflamației epiglotei.

Alte simptome asociate cu epiglotita acută pot include răgușeală, voce stinsă și o tuse persistentă, reflectând inflamația structurilor înconjurătoare din căile respiratorii superioare. Aceste simptome, împreună cu manifestările sistemice, cum ar fi starea de rău și oboseala, contribuie la tabloul clinic al epiglotitei.

Acordarea primului ajutor în caz de epiglotită

Primul ajutor pentru epiglotită se concentrează pe menținerea căilor respiratorii libere și pe asigurarea unei ameliorări temporare, în așteptarea asistenței medicale profesionale. Recunoașterea semnelor și a simptomelor epiglotitei este crucială pentru inițierea măsurilor de prim ajutor adecvate.

În cazul în care se suspectează epiglotita, este esențial să nu se încerce examinarea gâtului, deoarece acest lucru poate declanșa spasme sau poate obstrucționa și mai mult căile respiratorii. Menținerea calmului și liniștirea persoanei afectate poate ajuta la prevenirea exacerbării simptomelor.

Poziționarea persoanei într-o poziție confortabilă, ușor aplecată în față, poate facilita respirația și reduce riscul de obstrucție a căilor respiratorii. Încurajarea persoanei să se aplece în față poate ajuta la ameliorarea dificultăților respiratorii.

Este vital să fie evitată ingestia de lichide sau de alimente. Oferirea unor înghițituri mici de apă sau a oricărui tip de medicament pe cale orală poate înrăutăți afecțiunea, prin declanșarea tusei sau a sufocării, ceea ce poate duce la compromiterea și mai mult a căilor respiratorii.

Solicitarea imediată de asistență medicală este obligatorie în cazurile de suspiciune de epiglotită. Contactarea serviciilor medicale de urgență sau transportarea persoanei la cea mai apropiată unitate medicală echipată pentru gestionarea urgențelor respiratorii este esențială pentru o evaluare și un tratament prompt.

Stabilirea diagnosticului de epiglotită

Diagnosticul de epiglotită acută este stabilit pe baza unui examen fizic și a unei discuții despre simptomele prezente. Este esențială o trecere în revistă a istoricului medical al pacientului, inclusiv infecțiile respiratorii recente, vaccinarea și orice călătorie recentă sau expunere la persoane cu boli respiratorii. Întrebările cu privire la simptome precum salivarea și aplecarea în față pentru a facilita respirația pot oferi indicii valoroase pentru diagnostic.

Examinarea atentă a epiglotei și a structurilor înconjurătoare poate dezvălui constatări caracteristice, cum ar fi inflamație marcată, eritem și o epiglotă de culoare roșu-aprins.

De asemenea, medicul poate solicita anumite teste, care pot ajuta la diagnosticarea epiglotitei:

  • Laringoscopia, o procedură minim invazivă, care permite vizualizarea căilor respiratorii superioare cu ajutorul unui laringoscop. Poate fi folosit un analgezic în timpul efectuării acestei proceduri, pentru a asigura confortul pacientului.
  • Cultură microbiologică din secrețiile din gât, pentru a depista agentul cauzal.
  • Testele de laborator, inclusiv hemograma completă și hemoculturile, pentru a evalua semnele de infecție și pentru a identifica potențialii agenți patogeni cauzali. Numărul ridicat de globule albe și markerii inflamatori sunt rezultate frecvente la pacienții cu epiglotită.
  • Investigații imagistice, precum radiografia sau tomografia computerizată pot ajuta la determinarea gradului de inflamație și la depistarea unui eventual corp străin blocat în căile respiratorii.
  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tratamentul pentru epiglotită

Tratamentul epiglotitei abordează inflamația epiglotei și previne obstrucția căilor respiratorii. Scopul principal este de a asigura permeabilitatea căilor respiratorii, tratând în același timp infecția subiacentă.

În cazurile grave, în care compromiterea căilor respiratorii este iminentă, poate fi necesară intubarea imediată sau chiar abordarea chirurgicală a căilor respiratorii, pentru a permite respirația.

Antibioticele joacă un rol important în tratamentul infecției bacteriene responsabile de epiglotită. Antibioticele empirice, cu spectru larg, sunt adesea administrate intravenos, pentru a acoperi potențialii agenți patogeni, inclusiv Haemophilus influenzae tip B, Streptococcus pneumoniae și Streptococcus pyogenes.

Corticosteroizii sunt frecvent administrați pentru a reduce inflamația epiglotei și a căilor respiratorii, facilitând astfel respirația și îmbunătățind evoluția pacientului. Această terapie adjuvantă permite ameliorarea simptomelor și grăbește recuperarea, în special atunci când este utilizată în combinație cu antibioticele.

Măsurile suportive, cum ar fi oxigenoterapia și fluidele administrate intravenos, sunt utilizate pentru a menține hidratarea mucoaselor respiratorii și a optimiza funcția respiratorie.

Monitorizarea atentă a semnelor vitale, inclusiv a saturației de oxigen și a statusului respirator, este obligatorie pe tot parcursul procesului de tratament. Evaluarea continuă asigură intervenția în timp util în cazul oricărei complicații, permițând ajustarea managementului epiglotitei în funcție de necesități.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cum poate fi prevenită inflamația epiglotei?

Cel mai eficient mod de a preveni apariția epiglotitei, în special la copii, este vaccinarea. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la o infecție cu Haemophilus influenzae tip B, deoarece sistemul lor imunitar este încă insuficient dezvoltat.

Este recomandată vaccinarea copiilor mai mari și a adulților cu sistem imunitar compromis în urma unor afecțiuni precum siclemia, HIV/SIDA, ca urmare a tratamentului prin chimioterapie, după îndepărtarea chirurgicală a splinei sau a medicației administrate post-transplant de organ sau de măduvă osoasă.

Epiglotita nu poate fi prevenită în totalitate, însă există măsuri recomandate pentru a reduce semnificativ riscul de epiglotită acută:

  • Igienă generală adecvată și spălarea frecventă pe mâini.
  • Utilizarea de dezinfectant pe bază de alcool și purtarea măștii, pentru a preveni răspândirea germenilor.
  • Evitarea contactului cu persoanele care prezintă simptome de infecții respiratorii.
  • Evitarea folosirii la comun a cănilor sau a tacâmurilor.
  • Evitarea consumului de lichide fierbinți, fiindcă acest lucru crește riscul de epiglotită.

Menținerea unei stări bune de sănătate este crucială și poate fi asigurată prin dietă echilibrată, prin evitarea fumatului, odihnă adecvată și gestionarea corespunzătoare a tuturor afecțiunilor cronice.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnostic și tratament la Spitalul Clinic SANADOR

Pacienții cu dificultăți de respirație se pot adresa Compartimentului de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, singurul din sistemul medical privat din țară. După o evaluare promptă și completă, care poate include, în funcție de indicația stabilită, și investigații imagistice, echipa specializată în medicină de urgență va administra tratamentul necesar.

În Compartimentul de Primiri Urgențe SANADOR pot fi realizate investigații imagistice performante 24 de ore din 24 și analize de laborator în sistem point-of-care, la patul bolnavului, pentru un diagnostic rapid și corect al epiglotitei. În funcție de indicația medicală stabilită, pacienții au acces și la consultații de specialitate, datorită celor 25 de linii de gardă care funcționează permanent la Spitalul Clinic SANADOR.

Spitalul Clinic SANADOR dispune și de un Serviciu de Ambulanță cu flotă proprie și de un dispecerat dedicat - 021.9699, pentru asistență medicală avansată prespitalicească.

În cazul în care este necesară o intervenție chirurgicală pentru eliberarea căilor respiratorii, operația se realizează în deplină siguranță, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din țară, iar pacienții sunt monitorizați pe Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, acreditată ca secție ATI de categoria I – nivel de competență extinsă.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR