Disecția spontană de arteră coronară

Ce este disecția spontană de arteră coronară

Disecția spontană de arteră coronară, cunoscută și sub acronimul SCAD (spontaneous coronary artery dissection), este o cauză particulară de sindrom coronarian acut și provoacă manifestări clinice similare unui infarct miocardic. În Compartimentul de Primiri Urgențe* al Spitalului Clinic SANADOR, urgențele cardiovasculare precum disecția coronariană spontană sunt gestionare cu profesionalism și promptitudine.

În cazul unei disecții spontane de arteră coronară, în peretele unei artere coronare apare o separare a straturilor, iar sângele pătrunde în peretele vascular și formează un hematom intramural sau un lumen fals care poate comprima lumenul real. Rezultatul este reducerea fluxului de sânge către miocard, cu apariția ischemiei și, uneori, a infarctului miocardic.

În Compartimentul de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR sunt gestionate cu promptitudine urgențe cardiovasculare precum disecția spontană de arteră coronară.

Disecția spontană de artere coronare nu este produsă însă de traumatisme, de cateterism sau de ruptura unei plăci aterosclerotice tipice, ceea ce o diferențiază de infarctul miocardic clasic. SCAD este o afecțiune rară, dar importantă, pentru că apare frecvent la persoane fără factorii de risc cardiovascular tipici. Cel mai adesea afectează femei relativ tinere sau de vârstă mijlocie, însă poate să apară și la bărbați.

Uneori, pacientul descrie problema ca ruperea unei artere coronare, deși mecanismul este mai complex decât o simplă ruptură. Pentru publicul larg, este important de înțeles că disecția coronariană spontană reprezintă o urgență cardiologică și poate avea manifestări similare unui infarct miocardic obișnuit.

De ce apare o disecție coronariană spontană și cine are risc mai mare

Cauzele care provoacă disecție spontană de artere coronare nu sunt pe deplin elucidate, însă se consideră că este vorba despre o interacțiune între o vulnerabilitate a peretelui vascular și un factor declanșator.

Afecțiunea a fost asociată frecvent cu displazia fibromusculară, cu sarcina și perioada postpartum, cu anumite boli inflamatorii sau boli de țesut conjunctiv și, în unele cazuri, cu stres fizic sau emoțional intens.

La unii pacienți, disecția coronariană spontană apare după efort foarte intens, precum naștere, vărsături severe sau după un episod de stres psihic major, dar în alte situații nu poate fi identificat un factor precipitant clar.

Riscul este mai mare la femei, în special între 40 și 60 de ani, însă nu este limitat la acest grup. Sarcina și perioada imediat următoare nașterii reprezintă contexte importante, deoarece modificările hormonale și hemodinamice pot afecta peretele arterial.

De asemenea, pacienții cu antecedente de disecții arteriale în alte teritorii, cu displazie fibromusculară sau cu anumite boli ereditare de țesut conjunctiv pot avea o susceptibilitate mai mare. Chiar și așa, multe persoane cu disecție spontană de arteră coronară nu au un profil aparent sugestiv înainte de eveniment.

Cum se manifestă o disecție spontană de arteră coronară

Manifestările unei disecții spontane de arteră coronară seamănă frecvent cu cele ale unui infarct miocardic acut. Cel mai întâlnit simptom este durerea toracică intensă, de tip presiune, apăsare sau arsură, cu posibilă iradiere în braț, umăr, gât, mandibulă sau spate.

Pot apărea și dispnee, transpirații reci, greață, amețeli, palpitații sau senzație de leșin. Deoarece simptomele pot fi clasice, pacientul nu poate distinge singur dacă este vorba despre un infarct aterosclerotic sau despre o disecție spontană de arteră coronară.

În unele cazuri, tabloul poate fi mai sever și poate include aritmii ventriculare, hipotensiune, insuficiență cardiacă acută sau chiar stop cardiac. Alteori, simptomele sunt mai puțin zgomotoase, ceea ce poate întârzia prezentarea la medic.

Tocmai de aceea, orice durere toracică nouă, intensă sau persistentă trebuie considerată o urgență. Faptul că persoana afectată este tânără sau nu are colesterol mare nu exclude o cauză cardiacă serioasă, inclusiv disecție spontană de arteră coronară.

Complicații provocate de disecția spontană de artere coronare

Disecția spontană de artere coronare poate provoca infarct miocardic, deoarece fluxul coronarian este redus sau blocat. În funcție de arteră, de extensia disecției și de rapiditatea tratamentului, pot apărea afectare miocardică importantă, scăderea funcției ventriculare și insuficiență cardiacă. Uneori, complicațiile sunt prezente chiar de la debut, mai ales când este afectat un segment proximal sau când ischemia este extinsă.

Alte complicații posibile sunt aritmiile severe, șocul cardiogen și, rar, moartea subită cardiacă. În plus, unii pacienți rămân cu dureri toracice recurente sau cu anxietate importantă după episodul acut, chiar dacă disecția se vindecă anatomic.

Riscul nu este reprezentat doar de evenimentul inițial, ci și de posibilitatea unei recurențe pe termen lung, motiv pentru care monitorizarea cardiologică este importantă.

Cum este stabilit diagnosticul de disecție coronariană spontană

Diagnosticul este suspectat la un pacient cu simptome de ischemie miocardică acută, modificări electrocardiografice și creșterea biomarkerilor de necroză miocardică, dar fără profilul clasic pentru ateroscleroză coronariană.

Confirmarea se face, de regulă, prin coronarografie, investigația care permite vizualizarea arterelor coronare și identificarea aspectelor sugestive pentru disecție de arteră coronară. În unele cazuri, imaginea angiografică este tipică, iar în altele poate fi necesară completarea cu metode intracoronariene, conform recomandării medicului.

Pe lângă evaluarea evenimentului acut, după stabilizare pot fi recomandate investigații pentru depistarea unor arteriopatii asociate, mai ales displazia fibromusculară. Diagnosticul corect este esențial, pentru că tratamentul pentru SCAD nu este întotdeauna identic cu cel al infarctului miocardic aterosclerotic. O intervenție făcută fără indicație clară poate fi mai dificilă sau mai riscantă în contextul unei disecții coronariene spontane.

  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Tratamentul disecției spontane de arteră coronară

Tratamentul pentru disecție spontană de arteră coronară depinde de stabilitatea clinică, de fluxul coronarian și de localizarea disecției. În multe cazuri, dacă pacientul este stabil hemodinamic și nu există ischemie persistentă, medicul recomandă tratamentul conservator, deoarece peretele arterial se poate vindeca spontan în timp.

Acest tratament poate include antiagregante, beta-blocante și alte medicamente specifice, în funcție de situația clinică, conform recomandării medicului. Alegerea terapiei este individualizată, pentru că nu toate medicamentele folosite în infarctul clasic au aceeași utilitate în disecția spontană de arteră coronară.

Revascularizarea prin angioplastie coronariană cu stent sau, mai rar, prin bypass aorto-coronarian poate fi necesară atunci când există ischemie în curs, afectare de trunchi coronarian stâng, instabilitate hemodinamică sau risc mare prin extensia leziunii.

Totuși, procedurile intervenționale pot fi mai dificile decât în boala coronariană aterosclerotică, deoarece peretele vascular este fragil, iar disecția se poate extinde. Din acest motiv, tratamentul disecției spontane de arteră coronară este decis într-un context cardiologic specializat, cu evaluarea atentă a raportului risc-beneficiu.

  • Vino la SANADOR și descoperă standardul de excelență în îngrijirea medicală!

Monitorizarea și riscul de recurență pentru disecția coronariană spontană

După episodul acut, pacientul are nevoie de monitorizare cardiologică pe termen lung. Urmărirea poate include consultații periodice, evaluarea simptomelor, ajustarea tratamentului și aprecierea funcției cardiace, conform recomandării medicului.

Reabilitarea cardiacă este adesea utilă, pentru că ajută atât la refacerea capacității de efort, cât și la controlul anxietății care poate apărea după un eveniment coronarian brusc. Revenirea la activitatea fizică trebuie făcută etapizat, cu evitarea suprasolicitării și a eforturilor extreme.

Riscul de recurență există și trebuie discutat realist, fără alarmism. Disecția spontană de arteră coronară poate reapărea în timp, fie în același teritoriu, fie într-o altă arteră coronară. Tocmai de aceea, pacienții au nevoie de educație medicală clară privind simptomele de alarmă, factorii care pot precipita episoade noi și importanța urmăririi pe termen lung.

Monitorizarea este utilă și pentru identificarea unei eventuale arteriopatii asociate sau a unor probleme cardiovasculare reziduale.

  • Pentru evaluare completă și tratamente moderne, alege SANADOR!

Evaluare și tratament la Spitalul Clinic SANADOR

Pacienții cu durere toracică acută și cu manifestări clinice care pot indica o urgență cardiovasculară se pot adresa oricând către Compartimentul de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, care funcționează permanent cu 26 de linii de gardă, inclusiv cardiologie, chirurgie cardiovasculară, cardiologie intervențională și terapie intensivă cardiovasculară.

În funcție de caz, pacienții beneficiază de investigații și analize de laborator efectuate în regim de urgență, pentru stabilirea diagnosticului corect și diferențierea între disecția coronariană spontană și alte urgențe cardiovasculare. În acest fel, este stabilit tratamentul potrivit, pentru gestionarea corectă a cazului.

După stabilizare, pacienții beneficiază la Spitalul Clinic SANADOR de tratament avansat, prin angioplastie coronariană sau prin bypass aorto-coronarian, conform indicației medicale.

Procedurile endovasculare sunt realizate în Laboratorul de Cateterism dotat cu două angiografe performante Philips Azurion 7, iar operațiile cardiovasculare se desfășoară în primul bloc operator complet digitalizat din România, cu sprijinul Secției de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, cu nivel de competență extinsă.

Întrebări frecvente despre disecția spontană de arteră coronară

  • Ce înseamnă SCAD?

SCAD este abrevierea pentru spontaneous coronary artery dissection, adică disecția spontană de arteră coronară, o cauză particulară de infarct miocardic sau sindrom coronarian acut.

  • SCAD apare doar la femei?

Nu. Deși afectează mult mai frecvent femeile, mai ales de vârstă mijlocie, disecția spontană de artere coronare poate apărea și la bărbați.

  • Poate să se vindece fără stent?

Da, în multe cazuri stabile, peretele arterial se poate vindeca spontan, motiv pentru care tratamentul conservator este adesea preferat atunci când situația clinică permite acest lucru.

  • Există risc de recurență după un episod de SCAD?

Da. Riscul de recurență există, de aceea monitorizarea cardiologică pe termen lung și prezentarea rapidă la medic în caz de reapariție a simptomelor sunt importante.

  • La Spitalul Clinic SANADOR beneficiezi de proceduri moderne, cu recuperare rapidă și rezultate excelente. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

*Serviciile de urgență se prestează contra cost.

SANADOR