Monitorizarea video-EEG: cum se face și la ce ajută?

Monitorizarea video-electroencefalografică (EEG) constă în înregistrarea activității electrice a creierului în paralel cu înregistrarea video a comportamentului pacientului. Prin asocierea celor două, se pot desprinde informații importante cu privire la stabilirea diagnosticului de epilepsie, încadrarea tipului de epilepsie, uneori informații asupra posibilei cauze a crizelor. De asemenea, poate permite localizarea focarului epileptic, evaluarea prognosticului bolii și urmărirea efectelor tratamentului.

Cum se realizează monitorizarea video-EEG

Înregistrarea EEG începe prin fixarea unor electrozi pe suprafața scalpului, în poziții exacte, determinate prin măsurarea cutiei craniene. În acest fel, știm în fiecare moment de unde provine activitatea electrică pe care o înregistrează fiecare electrod (această etapă este efectuată de tehnicianul EEG, cu pregătire specială în acest domeniu). Trebuie reținut că,pentru o achiziție cât mai bună a semnalului electric, scalpul trebuie să fie proaspăt spălat, fără produse cosmetice.

După efectuarea montajului, electrozii aplicați pe scalp vor fi conectați la un amplificator special creat pentru EEG, care transmite mai departe semnalul către un calculator.

În pasul doi, tehnicianul efectuează traseul de bază. Astfel, pacientul trebuie să execute un set de comenzi repetate de închidere/deschidere a ochilor, hiperventilație și fotostimulare. Acestea sunt necesare pentru că pot evidenția modificări EEG specifice, cu mare valoare informativă sau, în anumite tipuri de epilepsie, pot genera chiar evenimente clinic similare crizelor de care suferă pacientul sau alte tipuri de evenimente, care vor fi interpretate în contextual particular al fiecărui pacient.

Pacientul poate în orice moment să refuze procedurile de stimulare dacă nu se simte confortabil.

Procedura de hiperventilație este contraindicată la pacienții cu infarct miocardic recent sau altă patologie cardiacă gravă (aritmii, endocardită etc.), la gravide și la pacienții cu hipertensiune intracraniană.

Ulterior, începe monitorizarea propriu-zisă. Este important de reținut că, pentru o achiziție cât mai bună a semnalului electric, este important ca, pe durata monitorizării, pacientul să efectueze cât mai puține mișcări (de exemplu, vor fi evitate mestecatul, mișcările de manipulare a telefonului sau a altor obiecte etc..). Mișcările generează artefacte ce fac dificil de interpretat traseul EEG.

În toata această perioadă, pacientul este înregistrat video sincron cu traseul EEG.

La ce ajută monitorizarea video-EEG

În cele mai multe cazuri, această investigație ajută la stabilirea diagnosticului de epilepsie. Este însă de reținut că un traseu EEG care nu evocă modificări epileptiforme nu exclude diagnosticul de epilepsie. În acest scop, se utilizează în principal înregistrările video-EEG de 3, 12 sau 24 de ore în care electrozii sunt fixați pe scalp prin intermediul unei căști.

Uneori, în cazul unei epilepsii farmacorezistente, este necesară înregistrarea unei crize pentru a avea informații suplimentare de localizare a focarului epileptic. În acest caz, este nevoie de un montaj care implică lipirea electrozilor pe scalp (astfel încât aceștia să rămână în aceeași poziție tot timpul). Înregistrarea video-EEG poate dura 3, 5, 7 zile sau până când se înregistrează o criză de epilepsie similară cu crizele obișnuite ale pacientului.

Este extrem de important ca, în timpul crizei, pacientul să fie testat. Acest lucru ne ajută să știm ce funcții cerebrale sunt afectate de modificarea semnalului electroencefalografic din timpul crizei. Din acest motiv, pacientul este rugat să vorbească (să numere, să numească obiecte), să execute alte tipuri de comenzi (să ridice mâinile, să distingă dreapta de stânga etc.) și să relateze ce simte pe toate durata crizei.

Când vin la video-EEG, ce fac cu tratamentul pe care îl urmez?

Oricare ar fi scopul acestei investigații, nu modificați în niciun fel tratamentul pe care îl urmați.

În anumite situații, în special pentru monitorizările de lungă durată poate fi necesară descreșterea dozei medicamentelor antiepileptice în vederea obținerii unei crize. Acest lucru se face controlat, doar în prezența personalului medical specializat și la indicația unui medic cu competență în epileptologie. Scăderea dozelor medicamentelor antiepileptice în condiții neorganizate poate duce la crize prelungite, cu tulburare a ritmului respirator și cardiac, din care pacientul să își revină foarte greu sau chiar să nu își mai revină.

Când primesc rezultatul investigației?

Raportul video-EEG cuprinde descrierea activității electrice cerebrale, corelată cu modificările comportamentale în contextul apariției unei crize. De obicei, emiterea raportului este realizată în 4 săptămâni de la încheierea investigației.

Monitorizare video-EEG la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR putem efectua monitorizare video-EEG pentru epilepsie, conform recomandărilor ghidurilor internaționale, oricărui pacient cu vârsta peste 16 ani. Pacientul este preluat de la recepția spitalului de o asistentă medicală și este condus, pentru internare, într-o rezervă single, dedicată pentru monitorizare video-EEG.

Rezerva are dotări similare unei camere de hotel și este deservită de un grup sanitar propriu. Pacientul beneficiază de supraveghere medicală 24/24 H și are la dispoziție un telefon mobil cu funcția „call nurse” cu ajutorul căruia poate solicita cu ușurință ajutorul personalului medical.

La internare, pacientul va prezenta un test pentru virusul SARS-CoV-2 negativ.

Informații oferite de Dr. Ioana Mîndruță, medic primar Neurologie cu competențe în electrofiziologie (EEG, EMG, EP) și în managementul durerii