Efectele pandemiei asupra psihicului uman

Odată cu declararea de către Organizația Mondială a Sănătății, la 11 martie 2020, a pandemiei cu noul coronavirus, au fost instituite în toată lumea măsuri restrictive, cu scopul de a reduce transmiterea virusului.

Pandemia de COVID-19 a creat în rândul populației frică, anxietate, depresie, însă cele mai expuse au fost persoanele care sufereau deja de o tulburare psihică.

Frica de noul coronavirus

Legat de frica de noul coronavirus, în septembrie 2020, în Frontiers in Psychology a fost publicat un studiu realizat în 96 de țări, printre care și România. Pe parcursul lunii martie 2020, participanții au răspuns la un chestionar online.

Rezultatele studiului iau în calcul condițiile sociodemografice, tipul de personalitate, dar și climatul politic din fiecare țară. Dintre rezultatele publicate, amintim câteva:

• femeile se tem de noul coronavirus mai mult decât bărbații;
• personalitățile cu grad mare de nevrozism (timid, anxios, îngrijorat) sunt mult mai vulnerabile;
• persoanele cu studii superioare se tem de virus mai mult decât cele cu studii medii sau cu studii elementare;
• cetățenii din Europa de Est se tem mai mult decât cei din Europa de Vest din cauza diferențelor structurale dintre sistemele de sănătate.

Frica de coronavirus rămâne o garanție a protejării noastre, care nu trebuie însă transformată într-un factor perturbator.

Schimbarea realității în care trăim

Apariția pandemiei a determinat cu siguranță o schimbare a stilului de viață și a realității în care trăim.

Până în martie 2020, Pământul era un imens sat global, aveam agendele pline, festivaluri, city break-uri, escale, vacanțe, până și copiii se plângeau că nu mai au timp să se joace din cauza activităților extrașcolare: pian, călărie, dans, pictură, cursuri de informatică etc.

Eram cu toții concentrați pe succesul profesional și social, toată energia noastră se canaliza în această direcție, însă pandemia a venit pentru noi toți ca un exercițiu de adaptare și supraviețuire.

Cum s-a modificat comportamentul uman în pandemie?

Specialiștii în psihologie socială au publicat concluzii preliminare, însă sunt necesare cu siguranță studii pe scală mare pentru a evalua impactul psihocomportamental al pandemiei asupra populației.

Iată câteva din modificările comportamentale post-COVID:

• Schimbări în comportamentul moral/etic, cu apariția a două mari categorii: altruiști și ignoranți. Altruiștii, care și-au riscat viața să-i ajute pe cei vulnerabili, au dăruit din puținul lor celor aflați în dificultate, dând dovadă de empatie, compasiune și bunătate. De cealaltă parte, ignoranții iresponsabili au încălcat restricțiile și au negat în permanență existența virusului. Amintim aici adepții conspirației privind rețele 5G, care au recurs chiar și la violență, distrugând și vandalizând rețele de telecomunicații nou instalate.
• Schimbări în comportamentul legat de cumpărături – așa-numitele „cumpărături de panică”.
• Comportament de evitare – din cauza distanțării fizice.
• Schimbări ale comportamentului social, cu apariția unor noi diviziuni sociale și grupuri în funcție de viziunea asupra situației pandemice.

Solidaritatea ca răspuns la pandemie

Contextul mondial actual aduce în scenă foarte multe variabile, iar mintea noastră caută constant răspunsuri.

Cu certitudine, însă, ce ne ajută cel mai mult în această perioadă este solidaritatea socială și ideea că trecem prin această criză împreună.

Să trăim izolarea și pandemia la timpul prezent. E o situație tranzitorie, trecătoare. Să credem că și într-o societate post-COVID ne putem bucura împreună de darul minunat al vieții.

Recomandări pentru gestionarea efectelor pandemiei

Pentru gestionarea cât mai bună a efectelor psihologice cauzate de pandemie, foarte utile sunt recomandările formulate de Organizația Mondială a Sănătății:

• Anxietatea este o reacție absolut normală. Acceptați acest lucru și folosiți pentru informare doar surse sigure din mass-media.
• Diversificați-vă activitățile, găsiți-vă un hobby, introduceți în program activități sportive.
• Țineți legătura cu persoanele importante din viața dv.
• Faceți lucruri noi: învățați să cântați la un instrument, pictați etc.
• Dați frâu liber sentimentelor, sfătuiți-vă cu o persoană calificată în domeniul sănătății mintale.
• Fiți buni cu ceilalți, oferiți ajutor persoanelor aflate în dificultate.

Text realizat de Gabriela Stănoaia, psiholog la SANADOR

Acest material a fost creat la data de 23 octombrie 2020 și modificat la 21 noiembrie 2022.