Diagnosticul infectiilor respiratorii

In sezonul rece creste incidenta infectiilor respiratorii, la toate categoriile de varsta. O data cu scaderea umiditatii relative a aerului consecutiv scaderii temperaturii, stratul de mucus ce tapeteaza epiteliul tractului respirator se usuca si devine ineficient in purificarea aerului inspirat. Creste astfel contactul mucoasei epiteliale din fosele nazale cu agentii potential patogeni ce tranziteaza portiunea superioara a cailor respiratorii in timp ce receptorii endoteliali sensibilizati pot internaliza mai usor virusurile si bacteriile. Infectiile virale sunt cele mai frecvente, urmate de infectiile bacteriene, cele din urma aparand cel mai adesea ca o complicatie consecutiva unei infectii virale. Diagnosticul diferential este esential in alegerea tratamentului tintit, cu maxim efect asupra patogenului implicat si efect minim asupra microbiotei pacientului. De cele mai multe ori diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei, similara uneori in diferite infectii virale, bacteriene sau alergii/hipersensibiltate. In prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca jumatate din antibioticele prescrise sunt administrate in cazul infectiilor virale, caz in care acestea nu au vreun efect asupra evolutiei bolii, ba dimpotriva, pot exercita o presiune pozitiva asupra aparitiei mecanismelor de rezistenta. Antibioticul este preluat atat de bacteriile patogene cat si de cele saprofite (flora microbiana normala). Prin selectie naturala si adaptare genetica, bacteriile dezvolta mecanisme de rezistenta la antibiotice. Aceste modificari, localizate la nivelul unor structuri genetice transmisibile (plasmide) sunt pastrate de flora microbiana normala si transmise tulpinilor patogene cu care venim in contact. Tulpinile patogene care au incorporat un nou mecanism de rezistenta sunt transmise la o alta persoana, de la care poate prelua un alt mecanism de rezistenta s.a.m.d. Astfel, a aparut conceptul de "superbug", bacterie rezistenta la majoritatea antibioticelor. Utilizarea antibioticelor este recomandata doar cand se suspecteaza o infectie bacteriana iar acest lucru este confirmat prin diagnosticul de laborator. Utilizarea metodelor de biologie moleculara pentru confirmarea prezentei genomului unui anumit patogen este recomandata de toate ghidurile de specialitate, fiind considerata "gold standard". Sensibilitatea si specificitatea crescuta, timpul relativ scurt de executie si aplicabilitatea in cazul patogenilor greu cultivabili (Haemophilus influenza, adenovirus) recomanda aceste teste in diagnosticul diferential al infectiilor respiratorii. In Laboratorul Sanador se pot efectua urmatoarele paneluri pentru diagnosticul infectiilor respiratorii: Panel 1(Virusuri): Adenovirus, Enterovirus, Metapneumovirus, Virusurile ParaInfluenza 1, 2, 3 si 4. Panel 2 (Bacterii): Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophila, Bordetella pertussis, Bordetella parapertusis, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae Testul a fost verificat pentru specificitate, cu succes, pe urmatoarele tulpini: Panel 1: Adenovirus C tip 1, Adenovirus C tip 2, Adenovirus B tip 3, Adenovirus E tip 4, Adenovirus C tip 5, Adenovirus D tip 8, Adenovirus A tip 18, Adenovirus D tip 23, Adenovirus F tip 40, Metapneumovirus uman, Virus Coxsackie A9, Virus Coxsackie B1, Virus Coxsackie B2, Virus Coxsackie B3, Virus Coxsackie B4, Virus Coxsackie B5, Virus Coxsackie B6, Echovirus 6, 7, 9, 11, 22 (Parechovirus), 25, 30, 34 (Cox A24 C), Enterovirus 70 (D), 71 (A), Virus Polio, Parainfluenza virus 1, 2, 3, 4A, 4B. Panel 2: Streptococcus pneumoniae, Legionella pneumophila serotipurile 1-14, Haemophilus influenzae, Bordetella parapertusis, Mycoplasma pneumoniae MI 129-B7, Mycoplasma pneumoniae tulpina FH, Bordetella pertusis, Chlamydophila pneumophila AR-39, Haemophilus aegyptius. Specimen recoltat: tampon nazofaringian, aspirat nazofaringian, lavaj bronsic. Se prefera tamponul faringian in cazul unei patologii a cailor respiratorii inferioare si tampon nazal in cazul unei patologii a cailor respiratorii superioare, complicata sau nu cu conjuctivita de etiologie neprecizata. Se utilizeaza recoltor in mediu special pentru conservarea acizilor nucleici: COPAN ESWAB 482CE. Se pastreaza si se transporta la rece (+2..+8A°C) la laborator, in ziua recoltarii. Stabilitate proba: 3 zile la +2..+8A°C. Conditii de recoltare: Recoltarea se face pe nemancate sau la cel putin 3 ore dupa masa ori dupa spalatul pe dinti. Se recomanda recoltarea cat mai aproape de debutul bolii cu extindere pana la 2 saptamani sau mai mult, in functie de gravitatea bolii. Terapia antimicrobiana nu interfera cu rezultatul testelor moleculare, evidentiindu-se prezenta genomului patogenului si nu viabilitatea sa in cultura. Valori de referinta: Genom ARN/ADN in testare negativ. Limita de detectie: Panel bacterii-100 copii/reactie. Panel virusuri: Metapneumovirus si Virusul Parainfluenza 4-1000 copii/reactie, celelalte ~100 copii/reactie. Metoda: Multiplex PCR in timp real: reverstranscriere (in cazul patogenilor cu genom ARN) si amplificare prin reactia de polimerizare in lant (PCR) in timp real a unor tinte de la nivelul ADN viral sau bacterian, cu detectia semnalului fluorescent specific fiecarei tinte moleculare in parte. Timp de executie: 2 zile Pret: 250 ron