Ce este atelectazia

Atelectazia reprezintă colapsul parțial sau total al unui plămân sau al unui lob pulmonar. Este o afecțiune respiratorie frecvent întâlnită, caracterizată prin colabarea alveolelor pulmonare și reducerea schimbului de gaze. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de pneumologie și de servicii de radiologie performante, pentru evaluarea stării aparatului respirator și recomandarea tratamentului adecvat.

La SANADOR, pacienții au acces la investigații imagistice moderne, realizate cu echipamente de ultimă generație și personal medical experimentat.

Atelectazia poate apărea ca urmare a unei obstrucții a căilor aeriene sau a unei presiuni externe asupra plămânului, având multiple cauze și factori de risc.

Severitatea simptomelor în sindromul de condensare pulmonară retractilă variază în funcție de extinderea colapsului pulmonar, de la atelectazie ușoară la atelectazie severă. Recunoașterea precoce este esențială pentru recuperarea după atelectazie și prevenirea complicațiilor.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tipuri de atelectazie

Sindromul de condensare pulmonară retractilă poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcție de mecanismul care determină colapsul parțial sau total al unui plămân sau lob pulmonar.

Există trei forme majore de atelectazie, fiecare având cauze specifice și implicații clinice diferite: 

  • Atelectazia pasivă apare atunci când o forță externă exercită presiune asupra plămânului, determinând colapsul acestuia. Lichidul pleural din pleurezie, aerul din pneumotorax, sângele din hemotorax sau o tumoră de la nivelul toracelui pot comprima structurile pulmonare, împiedicând expansiunea normală a alveolelor. Revărsatele pleurale, pneumotoraxul sau hemotoraxul sunt frecvent asociate cu o atelectazie pasivă.
  • Atelectazia obstructivă, cunoscută și sub denumirea de atelectazie de resorbție, este cauzată de blocarea căilor aeriene ceea ce împiedică pătrunderea aerului în alveole. În absența unui flux de aer, gazele din alveole sunt progresiv resorbite în sânge, determinând colapsul pulmonar. Cauzele frecvente de atelectazie de resorbție includ dopuri de mucus postoperatorii, tumori bronșice sau aspirația unui corp străin.
  • Atelectazia prin contracție apare în boli pulmonare cronice, cum ar fi fibroza pulmonară sau tuberculoza, care determină formarea de țesut cicatricial rigid. Acest proces afectează elasticitatea pulmonară și împiedică deschiderea completă a alveolelor, ducând la o reducere permanentă a volumului pulmonar.

În afară de aceste forme principale, se descriu mai multe tipuri specifice de atelectazie, care evidențiază aspectul radiologic, modul de formare al atelectaziei pulmonare, precum și localizarea acesteia:

  • Atelectazie postoperatorie - una dintre cele mai frecvente complicații după intervențiile chirurgicale, cauzată de respirația superficială indusă de anestezie, durere postoperatorie sau acumularea de secreții.
  • Atelectazie nonobstructivă - apare în lipsa unei obstrucții evidente și este frecvent observată la pacienții imobilizați sau în stare critic.
  • Atelectazie în bandă - cunoscută și sub denumirea de atelectazie liniară în plămâni, se manifestă sub forma unor opacități subțiri și alungite la nivel pulmonar, vizibile pe radiografie. Aceasta este frecvent asociată cu ventilația insuficientă a anumitor zone pulmonare, procese inflamatorii sau obstrucții parțiale ale bronhiilor.
  • Atelectazie de lob mediu - afectează segmentul mijlociu al plămânului drept și este frecvent determinată de obstrucția bronhiei lobului mediu prin acumulare de mucus, inflamație cronică sau compresie externă, cum ar fi ganglionii limfatici măriți într-o infecție pulmonară sau tuberculoză.
  • Atelectazie adezivă - apare atunci când există un deficit de surfactant pulmonar, afectând stabilitatea alveolelor. Frecvent, o atelectazie adezivă apare la nou-născuți prematuri și în sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)
  • Atelectazie rotundă – legată de bolile pleurale, în special prin expunerea la azbest. Este asociată cu îngroșarea pleurei sub formă de placă pleurală
  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Diferența între atelectazie și pneumotorax

Atelectazia și pneumotoraxul sunt două afecțiuni pulmonare ce implică colapsul parțial sau total al unui plămân sau lob pulmonar, dar mecanismele de apariție a acestor suferințe sunt diferite.

Diferențierea între atelectazie versus pneumotorax este importantă pentru instituirea tratamentului adecvat. Totuși, pentru atelectazia pasivă, una dintre cauze poate fi chiar pneumotoraxul. Mecanismele din atelectazie versus pneumotorax au relevanță clinică pentru a stabili un plan de management precis al afecțiunii.

Atelectazia apare atunci când alveolele pulmonare sau o parte din plămân se dezumflă, ducând la colapsul parțial sau complet al acestuia. În schimb, pneumotoraxul apare atunci când aerul ajunge în spațiul dintre plămâni și peretele toracic, ceea ce face ca plămânul să se comprime și să se colapseze. Frecvent simptomatologia, deși similară în cele două cazuri, este mai intensă în pneumotorax, în această situație dificultățile de respirație putând progresa rapid spre insuficiență respiratorie, în funcție de cât de întinsă este porțiunea colapsată.

Atelectazia apare și din cauza unei obstrucții sau a unei presiuni externe asupra plămânului, cum ar fi în cazurile de atelectazie obstructivă sau de atelectazie prin contracție.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Cauzele și factorii de risc pentru atelectazie

Atelectazia poate fi cauzată de blocaje ale căilor respiratorii (atelectazie obstructivă), cum ar fi mucusul, corpurile străine sau tumori care împiedică aerul să ajungă în alveole.

De asemenea, presiunea exterioară asupra plămânilor (atelectazie nonobstructivă) poate rezulta din afecțiuni precum pneumotoraxul, revărsatul pleural sau tumori care apasă pe plămâni.

Un alt factor major într-o atelectazie este anestezia generală, care poate afecta respirația normală și poate duce la atelectazie postoperatorie. Respirația superficială după intervenții chirurgicale, în special în zona toracică sau abdominală, favorizează acumularea de secreții și colapsul alveolelor.

Atelectazia prin contracție apare din cauza cicatrizării țesutului pulmonar, fiind frecventă în boli cronice, cum ar fi fibroza pulmonară.

Alți factori de risc pentru o atelectazie includ: afecțiuni pulmonare cronice, fumatul, obezitatea, imobilizarea prelungită și vârsta înaintată.

Semne și simptome ale atelectaziei

Simptomele într-o atelectazie pot fi ușor de trecut cu vederea, iar uneori sunt absente. Când apar, semnele pot include dificultăți de respirație, respirație rapidă și superficială, wheezing, sau tuse.

În multe cazuri, pacienții au o atelectazie ușoară, care nu provoacă simptome vizibile, însă afecțiunile subiacente care o determină, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pot avea simptome proprii.

Atunci când atelectazia afectează zone mari ale plămânilor, nivelul de oxigen din sânge poate scădea, ceea ce poate duce la simptome suplimentare, cum ar fi dispnee, tuse persistentă, dureri toracice, respirație rapidă, și chiar o nuanță albastră a pielii și buzelor (cianoză).

Complicațiile sindromului de condensare pulmonară retractilă

Atelectazia, chiar și atunci când afectează doar o zonă mică a plămânului, poate duce la complicații serioase dacă nu este tratată corespunzător. Printre cele mai frecvente complicații se numără:

  • Scăderea nivelului de oxigen în sânge (hipoxia hipoxemică) - atelectazia face mai dificilă transferul oxigenului către alveolele pulmonare, ceea ce poate reduce oxigenul în sânge.
  • Pneumonia - riscul rămâne ridicat până când atelectazia este rezolvată. Mucusul acumulat într-un plămân colapsat poate duce la infecții.
  • Insuficiența respiratorie - pierderea unui lob sau a întregului plămân, mai ales în cazul unui sugar sau al unei persoane cu boală pulmonară, poate fi fatală.
  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Diagnosticul de atelectazie

Diagnosticul atelectaziei începe cu un examen fizic și o radiografie pulmonară, care poate fi suficientă pentru identificarea acestei afecțiuni. Pe imaginea radiologică, atelectazia poate apărea sub formă de opacități, care variază în funcție de severitatea și tipul colapsului pulmonar. Aspectul radiologic al atelectaziei pulmonare depinde de localizarea și extinderea procesului.

SANADOR oferă acces pacienților la investigații imagistice performante pentru un diagnostic corect și un plan de tratament eficient.

Tomografia computerizată (CT) este adesea mai eficientă decât o radiografie pentru atelectazie pentru a oferi imagini detaliate ale plămânilor.

Un alt test important este oximetria, care măsoară nivelul de oxigen din sânge, ajutând la evaluarea severității afecțiunii. Acesta este un test rapid, realizat prin aplicarea unui dispozitiv mic pe un deget, numit pulsoximetru, ce monitorizează nivelul de oxigen.

Ecografia toracică poate fi utilizată pentru a obține imagini detaliate ale structurilor interne ale toracelui și poate ajuta la identificarea unor cauze posibile ale atelectaziei, cum ar fi pneumotoraxul sau efuziunea pleurală.

În unele cazuri, medicul poate recomanda bronhoscopia, un test prin care se introduce un tub flexibil iluminat prin gât pentru a examina căile respiratorii și a identifica eventualele blocaje. Această procedură permite diagnosticarea și eliminarea obstrucțiilor.

Tratament pentru sindromul de condensare pulmonară retractilă

Tratamentul atelectaziei depinde de cauză. Într-o atelectazie ușoară, aceasta se poate rezolva de la sine. Dacă este cauzată de o obstrucție, poate fi necesară bronhoscopia pentru a elimina blocajele, cum ar fi mucusul sau pentru a diagnostica prin biopsie existența unor formațiuni tumorale.

Fizioterapia toracică include exerciții de respirație și drenaj postural și ajută la reexpansiunea plămânului colapsat, facilitând recuperarea după atelectazie. În cazuri grave pot ajuta și dispozitivele de presiune pozitivă continuă în căile respiratorii, notate prescurtat CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) care pot fi folosite pentru îmbunătățirea respirației.

Tratamentul urmărește îndepărtarea secrețiilor și refacerea funcției pulmonare.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Cum poate fi prevenită atelectazia

Pentru prevenirea atelectaziei, este important ca pacienții să se ridice și să se plimbe după intervențiile chirurgicale, să facă exerciții de respirație și să folosească un spirometru de stimulare, conform recomandărilor medicului.

Renunțarea la fumat și respectarea tratamentelor pentru afecțiunile subiacente sunt esențiale. De asemenea, obiectele mici trebuie ținute departe de copii pentru a preveni inhalarea acestora.

În caz de intervenție chirurgicală, evitarea fumatului cu 6-8 săptămâni înainte și realizarea exercițiilor de respirație sunt măsuri importante de prevenție.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de specialitate și de o gamă largă de analize și investigații performante, pentru diagnosticul corect al afecțiunilor pulmonare, precum atelectazia. Medici experimentați și empatici analizează situația fiecărui pacient în parte și găsesc soluțiile potrivite de tratament.

De asemenea, SANADOR asigură acces la supravegherea pe termen lung a evoluției pacienților cu boli pulmonare. Echipa medicală oferă sfaturile necesare pentru un stil de viață sănătos, pentru ca simptomele respiratorii să fie cât mai bine controlate și să fie create condiții pentru o recuperare optimă.  

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Programează-te

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR