Ce sunt alergiile?

Alergiile sunt reacții anormale ale sistemului imunitar la o substanță străină din mediu, dar inofensivă pentru majoritatea oamenilor. Substanțele care provoacă alergii se numesc alergeni și pot fi reprezentați de părul de animale, veninul unor insecte, anumite alimente, polen ori praf. Severitatea alergiilor variază în funcție de persoană, de la iritații minore (urticarie) până la reacții severe, precum anafilaxia (șocul anafilactic).

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc

La primul contact cu alergenul, sistemul imunitar nu se activează exagerat, dar celulele imune „memorează” structura antigenului și rămân „în alertă”, iar la următorul contact cu același alergen declanșează o cascadă de reacții specifice alergiilor. Acest proces poartă denumirea de sensibilizare.

Watch on YouTube

Anticorpii secretați sunt de tipul imunoglobulinelor E (IgE), care se leagă de receptorii situați pe mastocitele din piele, tract respirator și mucoasa tractului digestiv. Mastocitele se degranulează, adică eliberează local sau în circulație granule încărcate cu histamină, care determină simptomele specifice alergiilor. La toate acestea contribuie și secreția de interleukine, citokine și prostaglandine (celule pro-inflamatorii).

În cazul alergiilor cutanate de tipul eczemelor (dermatită atopică), reacția de sensibilizare se produce la nivelul pielii și implică adesea limfocitele T, fiind o reacție de hipersensibilitate întârziată (de tip IV). De asemenea, poate să apară eozinofilia.

Orice persoană poate dezvolta alergii, dar mai predispuși sunt copiii (din cauza sistemului imunitar care nu este maturizat) și cei care au predispoziție genetică (rude cu alergii, situația în care este indicat un consult genetic). Cei mai cunoscuți alergeni sunt:

  • anumite alimente – nuci, alune, soia, pește, fructe de mare, ou crud, maioneză etc.;
  • polenul (alergia la polen), praful (alergie la praf), mucegaiurile, acarienii și substanțele chimice din aer;
  • veninul anumitor insecte precum albinele și viespile;
  • anumite medicamente (de exemplu, antibiotice din clasa penicilinelor);
  • latexul, nichelul sau alte componente ale hainelor ori ale bijuteriilor, care intră în contact cu pielea.

Tipuri de alergii

Alergiile alimentare se pot manifesta fie prin urticarie (erupție pe piele sub forma unor plăci roșii, pruriginoase), fie prin tulburări gastrointestinale (balonare, greață, vărsături, diaree). Aceste alergii alimentare nu trebuie confundate cu intoleranța la anumite alimente (de exemplu, intoleranța la gluten), care este cauzată de lipsa din naștere a unor enzime implicate în digestie.

Alergia la proteinele din laptele de vacă este o formă particulară de alergie la bebeluși, care se manifestă prin agitație, nopți nedormite, colici severe cu diaree și vărsături și erupții cutanate. Boala dispare cu vârsta, când apare toleranța la proteinele din lapte, dar rămâne predispoziția spre dezvoltarea altor tipuri de alergii.

Alergiile respiratorii includ rinita alergică sau rinosinuzita alergică și astmul bronșic. Acestea pot apărea solitar sau împreună cu dermatita atopică, situație care poartă denumirea de triadă atopică. Dermatita atopică este un tip generalizat de eczemă, mai frecventă la copiii antepreșcolari și preșcolari, care se remite de obicei odată cu înaintarea în vârstă.

Alergiile la medicamente apar la orice vârstă și de obicei sunt severe. Acestea includ erupții cutanate (inclusiv vezicule și bule dureroase), vărsături și modificări ale analizelor de laborator.

Alergiile pe piele pot fi declanșate fie de un factor local, de exemplu brățările sau curelele care conțin nichel pot declanșa dermatită alergică de contact, fie de o combinație între o substanță alergizantă aplicată pe piele (de exemplu, cosmetice sau parfumuri) și contactul cu soarele. În plus, veninul anumitor insecte poate declanșa o reacție locală la nivelul pielii sau manifestări mai severe, cum ar fi anafilaxia.

Un alt tip de alergie este cea la soare, care poate fi fototoxică sau fotoalergică. Reacțiile fotoxice apar atunci când o anumită substanță denumită factor fotosensibilizant (de exemplu, medicament topic sau sistemic) intră în contact cu razele ultraviolete și se manifestă sub formă de erupții cutanate roșiatice în zonele expuse la soare. Reacțiile fotoalergice implică participarea sistemului imunitar, apar doar la persoanele sensibilizate și nu necesită neapărat prezența unui factor fotosensibilizant.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Semne și simptome de alergie

Semnele și simptomele alergiilor includ:

  • în alergiile respiratorii: rinoree și congestie nazală (nas înfundat), strănuturi în salve, ochi roșii care lăcrimează ușor (conjunctivită alergică), dureri în punctele sinusale și de cap (în sinuzită), tuse, dispnee (scurtarea respirației) și wheezing în astm bronșic;
  • în alergiile alimentare: greață, vărsături, diaree (la copii poate fi cu sânge), crampe abdominale, flatulență;
  • în alergiile la soare și cutanate: erupții roșiatice, sub formă de plăci pruriginoase sau, în cazurile grave, vezicule ori bule care se sparg și lasă eroziuni dureroase.

Anafilaxia este cea mai gravă reacție alergică, care apare mai ales la înțepăturile de albine sau viespi, și reprezintă o urgență medicală, deoarece poate avea o evoluție rapidă (de ordinul minutelor sau orelor). Anafilaxia include edemul buzelor și al faringelui (gâtului), cu tensiune arterială scăzută, puls neregulat (tahicardie), scurtarea respirației și pierderea stării de conștiență (sincopă). Recunoașterea promptă a acestor simptome poate fi salvatoare.

Metode de diagnostic pentru alergie

Analizele pentru alergii se realizează doar la recomandarea medicului alergolog, după efectuarea examenului clinic și a anamnezei. Acestea se fac doar după remiterea puseului acut și includ:

  • testarea prick, care este cea mai utilă în alergiile la polen, praf și mucegaiuri și include folosirea unor ace foarte fine, care permit introducerea subcutanată a unor cantități mici de substanțe, urmată de interpretarea pe loc a rezultatelor;
  • testarea patch care include aplicarea de plasturi cu diferite substanțe pe spatele pacientului și interpretarea reacției cutanate la 24, 48 și 72 de ore (test de alergie folosit mai ales în cazul eczemelor sau alergiilor pe piele);
  • testul Allergy Explorer (ALEX®) care este o analiză de sânge ce măsoară anticorpii IgE circulanți îndreptați împotriva a peste 250 de alergeni, fiind util mai ales în cazul alergiilor alimentare;
  • test de transformare limfoblastică: se folosește în principal în alergiile la medicamente, iar un kit include 2-3 medicamente sau substanțe alergizante (metale, amalgam, mase plastice etc.).

Stil de viață și tratament în alergii

Stilul de viață al persoanelor alergice trebuie modificat astfel încât să se evite pe cât posibil contactul cu alergenul. De exemplu, în cazul alergiilor alimentare, pacientul trebuie să elimine complet din dietă agentul cauzator (cu precauție maximă în cazul meselor la restaurant sau în oraș).

În dermatita alergică de contact, pacientul nu trebuie să poarte haine din fibre sintetice sau bijuterii care conțin metale alergizante. Spray-urile repelente trebuie aplicate vara pe piele, înainte de ieșirea în aer liber, pentru a preveni înțepăturile de insecte.       

Medicamentele pentru alergie includ antihistaminice pentru calmarea mâncărimii, corticosteroizi locali (creme sau unguente) ori sistemici pentru alergia pe piele, inclusiv cea la soare și creme emoliente pentru eczeme.

Watch on YouTube

În cazul alergiilor respiratorii, medicul poate recomanda decongestionante (spray nazal), analgezice pentru durerea de cap din sinuzită și medicație specifică astmului bronșic (de exemplu, bronhodilatatoare și anti-leucotriene). În unele cazuri, poate fi necesară și o consultație la un medic rinolog. Deși o mare parte dintre pastilele pentru alergii se eliberează fără prescripție medicală, este indicată administrarea lor de către medicul dermatolog, pneumolog sau alergolog.

În caz de anafilaxie, trebuie administrată andrenalină subcutanat în urgență, motiv pentru care persoanele cu istoric de alergii severe ar trebui să aibă în permanență la îndemână un stilou preumplut cu adrenalină (EpiPen).

Imunoterapia alergen specifică (terapia de desensibilizare) este singurul tratament care schimbă evoluția alergiilor. Tratamentul trebuie să fie efectuat doar de medicul alergolog și implică un efort susținut din partea pacientului, deoarece este de lungă durată (câțiva ani). Această terapie permite „acomodarea” organismului cu alergenul și constă în administrarea treptată a unor doze în creștere de medicamente (extracte care conțin alergeni), scopul final fiind obținerea toleranței la respectivul alergen.

Metode de prevenție

Măsurile generale de prevenție pot fi de ajutor celor care știu de ce alergii suferă și includ:

  • evitarea consumului de alimente alergizante;
  • purtarea unei brățări cu alergenii cunoscuți, pentru a informa persoanele din jur în caz de anafilaxie și pierdere a conștienței;
  • evitarea plimbărilor în aer liber (mai ales în parcuri) în perioadele de polenizare a plantelor (mai ales a ambroziei, pentru persoanele care suferă de alergie la ambrozie) și în special în zilele cu vânt puternic sau umiditate crescută;
  • purtarea de ochelari de soare (pentru a proteja ochii) și spălarea abundentă cu apă a ochilor și a feței după revenirea acasă;
  • folosirea purificatoarelor de aer în locuințe (de preferat, cele care conțin filtre HEPA).

Diagnosticul și tratamentul alergiilor la SANADOR

SANADOR oferă pacienților acces la consultații de alergologie efectuate de medici cu experiență îndelungată și la o gamă variată de teste performante, pentru identificarea agentului alergen. Astfel, pacienții beneficiază de panel de alergeni respiratorii, de panel de alergeni alimentari și de multe alte teste specifice, pentru diagnosticul rapid și corect al oricărei alergii. Printre testele performante se numără și testul Allergy Explorer (Alex), prin care este testată sensibilitatea la 282 de alergeni.

După stabilirea diagnosticului și identificarea corectă a factorului alergen, medicul va recomanda tratamentul necesar, în funcție de severitatea simptomelor și de opțiunile pacientului. Astfel, specialistul alergolog poate oferi un tratament pentru ameliorarea simptomelor, sau poate propune terapie de desensibilizare, pentru obținerea toleranței la alergenul respectiv.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR