+4.021.2063407

Tulburările de vorbire

Ce sunt tulburările de vorbire

O tulburare de vorbire este o afecțiune care împiedică o persoană să producă în mod corect sunetele necesare vorbirii. Această tulburare poate fi cauzată de leziuni ale mușchilor, nervilor sau structurilor vocale. La SANADOR, pacienții au acces la consultații de specialitate, investigații complexe și planuri terapeutice individualizate.

Aceste probleme de vorbire pot apărea la naștere sau se pot dezvolta în urma unor accidente ori boli. Netratate, pot duce la dificultăți în învățare, anxietate, depresie și izolare socială.

Tulburările de vorbire se pot ameliora semnificativ cu ajutorul unor sesiuni de logopedie.

  • Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Tipuri de tulburări de limbaj

Tulburările de limbaj pot afecta persoane de toate vârstele și se manifestă prin dificultăți de vorbire și de producere a sunetelor necesare comunicării clare. Se clasifică în mai multe tipuri, în funcție de natura și cauza dificultăților întâmpinate.

Un tip frecvent de tulburare de vorbire este bâlbâiala, o afecțiune ce presupune întreruperi în fluența vorbirii, precum repetiții, blocaje sau prelungiri ale sunetelor. Poate fi agravată de stres sau emoții intense și este prezentă atât în tulburări de vorbire la copii, cât și în tulburări de vorbire la adulți.

Apraxia verbală este cauzată de o disfuncție neurologică ce afectează capacitatea creierului de a transmite comenzile necesare pentru mișcările vorbirii, chiar dacă persoana știe ce dorește să spună. Aceste problemele de vorbire apar frecvent după accidente vasculare cerebrale (AVC).

Disartria implică deficiențe de vorbire din cauza slăbirii musculaturii implicate în articulare. Simptomele includ vorbire încetinită, neclară sau cu intensitate scăzută și apar adesea ca dificultăți de vorbire la bătrâni.

Alte tipuri includ tulburările miofuncționale orofaciale, care afectează modul în care sunt folosiți mușchii feței și ai limbii, și tulburările de voce, care modifică tonalitatea, volumul sau calitatea vocii.

Deficiențe de vorbire la copii

Deficiențele de vorbire la copii se referă la un set de tulburări de limbaj care afectează abilitatea acestora de a produce sunetele corecte, de a folosi vocabularul adecvat și de a construi propoziții coerente. Aceste dificultăți pot varia semnificativ și pot include următoarele tipuri de tulburări:

  • Tulburări de articulație (dislalii): dificultăți de pronunțare a unor sunete sau cuvinte, care sunt pronunțate greșit sau omise complet.
  • Tulburări de ritm și fluență (bâlbâiala, tahilalia): dificultăți în menținerea unui ritm normal al vorbirii. Bâlbâiala, sau balbismul, implică întreruperi frecvente în fluxul verbal, iar tahilalia este caracterizată printr-un ritm prea rapid al vorbirii.
  • Tulburări de voce (disfonia): dificultăți în producerea sunetelor vocale, care pot fi rezultatul unor tulburări ale corzilor vocale sau ale mecanismului vocal.
  • Tulburări de dezvoltare a limbajului: întârzierea în apariția limbajului, dificultăți în înțelegerea limbajului (tulburări receptive) sau în exprimarea gândurilor și ideilor (tulburări expresive).
  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Deficiențe de vorbire la adulți

În cazurile de deficiențe de vorbire la adulți, acestea apar fie ca urmare a unor afecțiuni neurologice, fie ca o continuare a tulburărilor de vorbire din copilărie. Clasificarea principalelor tulburări de vorbire la adulți include:

  • Afazie: tulburare de vorbire cauzată de leziuni cerebrale (de obicei prin AVC), ce afectează capacitatea de a vorbi, înțelege limbajul sau de a găsi cuvintele potrivite.
  • Disartrie: dificultăți de articulare a cuvintelor, datorită unei afectări a musculaturii necesare pentru vorbire, provocând un discurs neinteligibil sau greu de înțeles.
  • Disfemie: formă persistentă de bâlbâială, ce constă în repetarea unor sunete, tăceri prelungite sau blocaje în vorbire.
  • Tulburări de voce (disfonii): se pot manifesta printr-o voce răgușită, șuierătoare sau slăbită, datorită unor cauze funcționale sau organice, cum ar fi inflamațiile sau leziunile corzilor vocale.

Cauze ale tulburărilor de vorbire

Tulburările de vorbire pot avea cauze variate, iar factorii de risc diferă în funcție de vârstă.

Cauzele de tulburări de vorbire la copii sunt frecvent legate de afecțiuni de dezvoltare neurologică, cum ar fi autismul, sindromul Rett și sindromul Down, dar și la cei cu sindromul Angelman sau sindromul Noonan, care pot afecta procesul de învățare a limbajului. Pierderea auzului reprezintă o altă cauză importantă de tulburări de vorbire la copii, deoarece afectează abilitatea acestora de a învăța sunetele corecte. Copiii născuți prematur sau cu o greutate scăzută la naștere sunt mai vulnerabili la întârzieri în dezvoltarea vorbirii.

În rândul adulților, cauzele tulburărilor de vorbire sunt adesea legate de traume cerebrale, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau leziunile suferite în urma unui traumatism fizic. Aceste evenimente pot provoca afazie, adică pierderea capacității de a înțelege sau produce limbaj, sau disartrie, care afectează articularea corectă a sunetelor. O altă cauză poate fi sindromul de furt subclavicular, afecțiune în care circulația sângelui spre creier este deviată către un braț.

Tumorile cerebrale (precum glioblastomul) și afecțiunile neurologice, precum boala Parkinson, demența frontotemporală și scleroza laterală amiotrofică, sunt alte cauze frecvente de tulburări de vorbire la adulți.

Consumul excesiv de alcool poate duce, de asemenea, la disartrie, iar intervențiile chirurgicale pe cap sau gât pot afecta controlul asupra vorbirii. O altă cauză poate fi și hemibalismul, care este este o tulburare neurologică rară, caracterizată prin mișcări involuntare, ample și violente ale membrelor de pe o singură parte a corpului.

În cazurile de dificultăți de vorbire la bătrâni, acestea sunt adesea legate de afecțiuni degenerative și probleme cu memoria, cum ar fi demența sau boala Alzheimer, care afectează treptat capacitatea de a înțelege și produce limbajul. Accidentul vascular cerebral sunt frecvente, iar leziunile cerebrale sau tumorile pot contribui la probleme de vorbire. În plus, dificultățile de vorbire la bătrâni pot apărea din cauza slăbiciunii mușchilor laringelui sau a uscăciunii acestora, care sunt frecvente odată cu îmbătrânirea.

Cum se manifestă o tulburare de vorbire

Simptomele tulburărilor de vorbire pot varia semnificativ în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Persoanele care suferă de una sau mai multe dificultăți de vorbire pot prezenta o gamă mai variată de manifestări.

Persoanele cu tulburări de vorbire pot repeta, prelungi sau distorsiona sunetele, pot adăuga silabe inutile ori pot rearanja componentele fonetice ale cuvintelor, ceea ce afectează fluența și inteligibilitatea mesajului transmis.

O manifestare frecventă de tulburări de limbaj este dificultatea de a pronunța cuvintele corect sau ezitarea în găsirea sunetului sau cuvântului adecvat, aspecte caracteristice afaziei sau altor tulburări de limbaj expresiv. Pot exista modificări ale calității vocii, cum ar fi răgușeala, vocea șuierătoare, tensionată, prea joasă sau prea înaltă, iar în unele cazuri, volumul vocii poate fi diminuat semnificativ, afectând capacitatea de comunicare.

În tulburările de ritm și fluență, cum ar fi balbismul, persoana nu reușește să coordoneze mușchii implicați în vorbire, ceea ce duce la blocaje, repetarea involuntară a sunetelor sau prelungirea exagerată a acestora.

În disartrie, vorbirea devine neclară, cu articulare imprecisă, din cauza slăbiciunii sau pierderii controlului asupra mușchilor responsabili de vorbire, cum ar fi limba, buzele sau laringele. Acest fenomen este frecvent asociat cu afecțiuni neurologice precum un AVC sau bolile neurodegenerative.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Complicații date de tulburările de vorbire

Complicațiile tulburărilor de vorbire pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând nu doar capacitatea de comunicare, ci și dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a persoanei afectate.

La copii, dificultățile persistente în exprimare pot întârzia învățarea limbajului, pot afecta performanța școlară și pot conduce la probleme de alfabetizare.

La adolescenți și adulți, tulburările de vorbire pot duce la scăderea stimei de sine, anxietate socială sau evitarea situațiilor care implică vorbirea în public. În special în mediul profesional, aceste tulburări de vorbire la adulți pot limita oportunitățile de angajare sau avansare în carieră, mai ales în domenii unde comunicarea verbală este esențială.

Pentru persoanele vârstnice, în special cele care dezvoltă tulburări de vorbire ca urmare a unor boli neurologice precum AVC, Parkinson sau demență, pierderea capacității de a vorbi corect poate conduce la o reducere accentuată a autonomiei. În aceste cazuri, dificultățile de exprimare pot interfera cu comunicarea nevoilor medicale, personale sau emoționale, afectând în mod direct îngrijirea și siguranța pacientului.

Tulburările determinate de afectarea corzilor vocale pot duce la schimbări semnificative ale timbrului vocal, uneori cu pierderea totală sau parțială a vocii.

Diagnosticarea tulburărilor de vorbire

Diagnosticarea tulburărilor de vorbire este realizată de logoped, specialist în identificarea și tratarea dificultăților de comunicare. Se începe cu o evaluare clinică ce include istoricul medical și familial, precum și observarea mișcărilor buzelor, limbii și maxilarului, alături de examinarea mușchilor implicați în vorbire.

Pentru acuratețe, se utilizează teste standardizate care evaluează claritatea pronunției, intonația, ritmul și volumul vorbirii și evaluarea abilităților motorii ale vorbirii.

Tratamentul pentru tulburări de limbaj

Tratamentul tulburărilor de vorbire variază în funcție de cauza, tipul și gravitatea afecțiunii, fiind adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Obiectivul principal este îmbunătățirea abilităților de comunicare și creșterea clarității și fluenței vorbirii.

Terapia logopedică reprezintă principala formă de tratament, concentrându-se pe exersarea sunetelor sau cuvintelor care provoacă dificultăți, pe recunoașterea acestora în contexte variate și pe dezvoltarea unor tipare de vorbire corecte. Se pot utiliza exerciții pentru consolidarea musculaturii implicate în articularea cuvintelor, controlul respirației și coordonarea mișcărilor necesare vorbirii.

În unele cazuri, pot fi recomandate dispozitive care ajută la reglarea fluenței în vorbire. Dacă tulburarea este agravată de anxietate sau stres, tratamentul poate include și medicație, cu scopul de a reduce impactul simptomelor emoționale asociate tulburării de vorbire.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu tulburări de vorbire beneficiază de servicii medicale specializate, care vizează evaluarea complexă, diagnosticul precis și intervenția terapeutică personalizată. În funcție de indicație, pacienții au acces la echipe medicale multidisciplinare, formate din specialiști în neurologie, psihologie și ORL, care colaborează pentru a descoperi cauzele care afectează capacitatea de vorbire.

În plus, SANADOR asigură acces la investigații complexe și explorări imagistice avansate, precum RMN cerebral sau EEG, esențiale în identificare cauzelor care duc la dificultățile de vorbire și pentru conturarea unui plan terapeutic eficient.

În funcție de specificul fiecărui caz, intervenția terapeutică poate include ședințe de logopedie, atât pentru copii, cât și pentru adulți, care au ca scop recuperarea funcției de vorbire, îmbunătățirea comunicării și creșterea calității vieții. Pe tot parcursul procesului terapeutic, pacienții și familiile lor beneficiază de sprijin și consiliere, astfel încât intervenția să fie cât mai eficientă și adaptată nevoilor individuale.

Programează-te la SANADOR!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR
Solicită o programare Programare online Exclusiv pentru clienții SANADOR cu cont activ