Evaluarea neuroafirmativă a autismului la adulți

Ce este abordarea neuroafirmativă

Neuroafirmarea este o perspectivă care subliniază că diferențele neurologice sunt variații naturale și valide ale creierului uman. Ea se opune patologizării neurodivergenței și promovează ideea că fiecare stil cognitiv are propriile sale puncte forte și provocări. La SANADOR, evaluarea neuroafirmativă este realizată de psihologi clinicieni dedicați și experimentați, în cadrul unei consultații de psihologie.

Pentru persoanele autiste, o abordare neuroafirmativă înseamnă recunoașterea faptului că modul lor de a procesa informații, de a interacționa social și de a percepe lumea nu este „greșit”, ci pur și simplu diferit.

Mulți adulți autiști trec nedetectați sau sunt diagnosticați greșit în copilărie, în special femeile, persoanele de gen non-binar, persoanele de culoare și cele din medii socio-economice defavorizate, ale căror manifestări autiste pot fi diferite de stereotipurile clasice.

Un diagnostic tardiv, sau lipsa acestuia, poate duce la:

probleme de sănătate mintală: anxietate, depresie, epuizare („autistic burnout”) din cauza efortului constant de a se conforma normelor neurotipice.
dificultăți în relații și la locul de muncă: persoanele autiste pot avea dificultăți în navigarea situațiilor sociale și profesionale.
lipsa accesului la suport: un diagnostic oficial este adesea necesar pentru a accesa servicii de suport, cazare rezonabilă la locul de muncă sau în educație.
stigmatizare internă: persoanele pot internaliza sentimentul că sunt „defecte” sau „ciudate”, din cauza lipsei unei explicații pentru experiențelor lor.

Evaluarea neuroafirmativă vine ca un răspuns la aceste provocări, oferind o cale spre auto-înțelegere și acceptare. Evaluarea pornește de la psiholog clinician, iar apoi diagnosticul medical poate fi pus de către un medic psihiatru, în urma consultației de psihiatrie.

La SANADOR beneficiezi de analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Simptomele autismului la adulți în funcție de criterii

Diagnosticul de autism la adulți se bazează pe criterii specifice din DSM-5, dar care se manifestă adesea diferit față de copii, în special datorită experiențelor de viață, învățării sociale și strategiilor de „camuflare” (masking) dezvoltate.

Acestea se împart în două categorii principale, a căror prezență este esențială pentru diagnostic.

Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Deficite persistente în comunicarea socială și interacțiunea socială

Acest criteriu include dificultăți semnificative în trei arii distincte ale interacțiunii sociale și comunicării non-verbale, care trebuie să fie prezente acum sau în istoricul personal. Aceste dificultăți nu pot fi explicate doar prin întârzieri de dezvoltare generalizate.

Deficite în reciprocitatea socio-emoțională:
- dificultăți în inițierea sau susținerea conversațiilor;
- absența sau reducerea împărtășirii emoțiilor, gândurilor sau intereselor;
- dificultăți în a înțelege și a răspunde la emoțiile sau intențiile altora;
- lipsa de reciprocitate în conversațiile cotidiene.
Deficite în comportamentele de comunicare non-verbală utilizate pentru interacțiunea socială:
- contact vizual atipic sau limitat;
- dificultăți în utilizarea și înțelegerea gesturilor, a expresiilor faciale sau a posturii corpului în context social;
- un ton vocal monoton sau atipic: vorbirea poate fi plată, lipsită de inflexiuni, sau poate avea o intonație neobișnuită;
- dificultăți în a înțelege subtextul, ironia, sarcasmul sau figurile de stil.
Deficite în dezvoltarea, menținerea și înțelegerea relațiilor:
- dificultăți în a-și face sau a-și păstra prieteni;
- lipsa interesului pentru interacțiunile sociale spontane sau preferința pentru activități solitare;
- dificultăți în a înțelege regulile sociale nescrise sau convențiile sociale;
- rigiditate în gândire, care poate duce la conflicte sau neînțelegeri în relații;
- dificultăți în a împărtăși jocul imaginativ sau a se implica în jocuri sociale reciproce.

Programează-te la SANADOR și ai grijă de sănătatea ta!

Modele restricționate și repetitive de comportament, interese sau activități

Acest criteriu include cel puțin două dintre următoarele manifestări, prezente acum sau în istoricul personal, și care sunt adesea recunoscute de ceilalți ca fiind neobișnuite sau excesive:

Mișcări motorii stereotipe sau repetitive, utilizarea stereotipă sau repetitivă a obiectelor sau limbaj atipic:
- mișcări repetitive ale corpului („stimming”): legănatul, fluturatul mâinilor, învârtitul, mersul pe vârfuri, scrâșnitul din dinți sau alte mișcări repetitive care par să servească la autoreglare. La adulți, stimmingul poate fi mai subtil, cum ar fi joaca cu părul, mișcări discrete ale degetelor, bătutul din picior, sau mișcarea ritmică a maxilarului;
- utilizarea stereotipă sau repetitivă a obiectelor;
- ecolalie (repetarea cuvintelor sau frazelor) sau limbaj idiosincratic (utilizarea de cuvinte sau fraze în moduri neobișnuite).
Aderența rigidă la rutine, tipare de comportament ritualizate sau rezistență excesivă la schimbare:
- nevoia puternică de a urma rutine specifice;
- tipare de comportament ritualizate: spre exemplu, aranjarea obiectelor în același mod înainte de culcare;
- rezistență excesivă la schimbare: spre exemplu, schimbarea locului de muncă, mutarea într-o casă nouă, schimbarea planurilor.
Interese foarte restrânse, fixe, cu intensitate sau focalizare anormale:
- fascinație intensă pentru anumite subiecte sau domenii, în care persoana devine un „expert”.
- dificultatea de a-și schimba interesele sau de a se adapta la noi domenii de interes;
- tendința de a se „fixa” pe un subiect, ignorând alte aspecte ale vieții.
Hiper- sau hipo-reactivitate la stimuli senzoriali sau interes neobișnuit pentru aspecte senzoriale ale mediului:
- hipersensibilitate: reacții exagerate la stimuli care pentru alții sunt neutri.
- hiposensibilitate: o nevoie neobișnuită de stimuli senzoriali pentru a simți ceva sau o indiferență aparentă.
- fascinație pentru lumini, mișcare, obiecte care se rotesc sau detalii vizuale care ar putea trece neobservate de alții.

Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Simptomele trebuie să fie prezente în perioada de dezvoltare timpurie

Acest criteriu este esențial și stipulează că manifestările autismului trebuie să fi fost prezente în copilăria timpurie. Chiar dacă simptomele nu sunt pe deplin evidente sau nu cauzează dificultăți semnificative decât mai târziu în viață, dovada istorică a acestora este necesară.

prezență în copilărie: chiar dacă un adult este diagnosticat la o vârstă mai înaintată, evaluarea va căuta dovezi că aceste trăsături au existat încă din primii ani de viață;
mascarea simptomelor: mulți adulți autiști au învățat să-și mascheze sau să-și camufleze trăsăturile autiste de-a lungul anilor, făcându-le mai puțin vizibile în interacțiunile de zi cu zi;
manifestare diferită: la adulți, simptomele pot arăta diferit față de cele tipice la copii. De exemplu, un interes restrictiv intens la un adult poate fi o pasiune profundă pentru un domeniu academic, în timp ce la un copil poate fi o fixare pe o jucărie specifică. Esențial este patternul de comportament.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Simptomele cauzează o afectare semnificativă clinic

Acest criteriu subliniază că simptomele autismului trebuie să provoace o afectare semnificativă clinic în funcționarea socială, ocupațională (la locul de muncă), sau în alte domenii importante ale vieții.

Cu alte cuvinte, simpla prezență a unor trăsături autiste nu este suficientă pentru un diagnostic, aceste trăsături trebuie să aibă un impact negativ considerabil asupra calității vieții persoanei.

impact funcțional: dificultăți în stabilirea și menținerea prieteniilor, a relațiilor romantice, în participarea la evenimente sociale, provocări în găsirea și menținerea unui loc de muncă, performanță academică sub potențial, probleme de igienă sau în gestionarea finanțelor și dificultăți în a trăi independent, anxietate cronică, depresie.
autistic burnout: o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională profundă, experimentată de persoanele autiste, din cauza efortului constant de a se adapta la cerințele unui mediu neurotipic, prin camuflare/masking, suprasolicitare senzorială continuă și presiuni sociale.

Simptomele de autistic burnout includ:

oboseală extremă,
pierderea temporară a abilităților,
o toleranță redusă la stimuli senzoriali,
creșterea iritabilității, a anxietății, a crizelor de furie sau retragerilor complete,
izolare socială,
probleme severe cu memoria, concentrarea, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor,
ntensificarea trăsăturilor autiste: paradoxal, efortul de mascare cronic poate duce la o manifestare mai evidentă a trăsăturilor autiste în timpul burnout-ului, deoarece resursele pentru a le suprima sunt epuizate.
impactul camuflării: chiar și persoanele care își maschează bine trăsăturile autiste pot experimenta o afectare semnificativă.

Sănătatea ta, prioritatea noastră! Programează-te acum la SANADOR!

Tulburările nu sunt explicate de dizabilitatea intelectuală sau de întârzierea globală de dezvoltare

Acest criteriu este crucial pentru diagnosticul diferențial. Deși autismul poate coexista cu dizabilitatea intelectuală sau cu alte tulburări de dezvoltare, simptomele autismului nu trebuie să fie pur și simplu o consecință a acestora.

coexistență, nu cauzalitate: o persoană poate avea atât autism, cât și dizabilitate intelectuală, iar diagnosticul de autism se stabilește dacă deficitele în comunicarea socială și interacțiunea socială, precum și modelele restrictive/repetitive de comportament, sunt disproporționate față de nivelul general de dezvoltare intelectuală.
excluderea altor afecțiuni: de exemplu, anumite simptome sociale pot fi prezente și în alte tulburări psihiatrice, dar patternul general de manifestare, vârsta de debut și persistența trebuie să fie specifice autismului.

Prin urmare, o evaluare completă include întotdeauna o analiză amănunțită a istoricului de dezvoltare al persoanei, o evaluare a funcționării sale actuale în diverse contexte și o considerare a altor afecțiuni care pot coexista sau pot explica simptomele.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Evaluarea autismului la adulți la SANADOR

Durata evaluării depinde de complexitatea situației fiecărei persoane. Prima programare are o durată de 2 ore, iar în cazul în care sunt necesare ședințe suplimentare, personalizate pentru fiecare caz în parte, acestea se stabilesc de către psiholog, după prima întâlnire.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Instrumente de evaluare folosite:

MIGDAS-2 (Monteiro Interview Guidelines for Diagnosing the Autism Spectrum - 2nd Edition): un instrument de evaluare semi-structurat, bazat pe interviu, o metodologie de colectare a informațiilor concepută pentru a ajuta la diagnosticarea tulburării de spectru autist la persoane de toate vârstele.
CAT-Q (Camouflaging Autistic Traits Questionnaire): un chestionar de auto-raportare, care măsoară gradul în care o persoană încearcă să-și mascheze sau să-și camufleze trăsăturile autiste în situații sociale.
Repetitive Behaviours Questionnaire–3 (RBQ-3): un chestionar de auto-raportare sau de raportare de către părinți/îngrijitori care evaluează frecvența și intensitatea comportamentelor repetitive și a intereselor restrânse, caracteristice autismului. Este util pentru a înțelege specificul acestor comportamente la adulți, care pot varia de la stereotipii motorii la rutine stricte sau interese speciale intense.
Comprehensive Autistic Trait Inventory (CATI): un chestionar de auto-raportare conceput pentru a măsura un spectru larg de trăsături autiste la adulți. Spre deosebire de instrumentele care se concentrează strict pe criterii de diagnostic, acesta explorează diverse dimensiuni ale neurodivergenței autiste, oferind o imagine mai amplă a profilului individual și a modului în care aceste trăsături se manifestă în viața de zi cu zi.
Empathy Quotient (EQ): un chestionar de auto-raportare care măsoară nivelul de empatie, atât cognitivă (capacitatea de a înțelege perspectivele și emoțiile altora), cât și afectivă (capacitatea de a reacționa emoțional la stările altora). Deși persoanele autiste pot procesa empatia diferit, înțelegerea profilului lor de empatie este importantă pentru a demonta stereotipuri și pentru a oferi strategii de interacțiune socială adaptate.
Multidimensional Assessment of Interoceptive Awareness (MAIA-2): un chestionar care evaluează interocepția, adică percepția internă a stărilor corporale (ex: foame, sete, ritm cardiac, durere). Multe persoane autiste pot avea un profil interoceptiv diferit, ceea ce poate influența reglarea emoțională, conștientizarea nevoilor fizice și răspunsul la stimuli senzoriali.
Ritvo Autism Asperger Diagnostic Scale – Revised (RAADS-R): un chestionar de auto-raportare folosit pentru a identifica trăsături autiste la adulți și adolescenți.
Sensory Profile Adult: un chestionar care explorează modul în care adulții procesează și răspund la stimulii senzoriali (vizuali, auditivi, tactili, gustativi, olfactivi, vestibulari, proprioceptivi.
Sensory Processing Measure (SPM-2): un set de chestionare (pentru auto-raportare și/sau raportare de către apropiați) care evaluează modul în care persoanele procesează informațiile senzoriale și modul în care acestea influențează participarea lor în diverse activități. Similar cu Sensory Profile, oferă o perspectivă detaliată asupra provocărilor și preferințelor senzoriale.
Social Responsiveness Scale 2 (SRS-2): un chestionar care măsoară gradul de afectare a interacțiunii sociale și a comunicării sociale în contextul autismului. Deși poate fi utilizat pentru screening, este de asemenea util pentru a evalua severitatea și impactul trăsăturilor autiste asupra funcționării sociale în diverse medii.
Cognitive Flexibility Inventory (CFI): un chestionar de auto-raportare care măsoară capacitatea unei persoane de a-și adapta gândirea și comportamentul în fața unor situații noi sau provocatoare.
Toronto Alexithymia Scale (TAS): un chestionar de auto-raportare care măsoară alexitimia, o trăsătură caracterizată prin dificultăți în identificarea, înțelegerea și exprimarea emoțiilor. Alexitimia este mai prevalentă la persoanele autiste decât în populația neurotipică și poate influența modul în care acestea își gestionează stările emoționale și interacționează social.

Integrarea unei game atât de variate de instrumente în procesul de evaluare la SANADOR reflectă o înțelegere modernă și neuroafirmativă a autismului, permițând un diagnostic mai precis și o susținere mai adecvată a adulților autiști, ținând cont de complexitatea și diversitatea experiențelor lor.

Programează-te!

Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!