Ce este dislipidemia?

Dislipidemia este un termen folosit pentru a descrie alterarea capacității organismului de a procesa grăsimile, problemă care duce la apariția unor niveluri crescute de lipide în sânge: colesterol și / sau trigliceride. Cel mai des, astfel de dezechilibre metabolice sunt cauzate de un stil de viață nesănătos, cu alimentație nepotrivită, lipsă de activitate fizică, program neregulat de somn, consum de alcool și fumat, care conduce la ateroscleroză, adică la depuneri ale plăcilor de aterom la nivelul vaselor de sânge.

Pentru a evalua dislipidemia, este necesară efectuarea unor analize de sânge, prin care se vor doza trigliceridele și colesterolul, cu fracțiunile lui  - LDL colesterol și HDL colesterol.

  • Vino la SANADOR pentru consultații și analize medicale complete! Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru dislipidemie

Cauzele dislipidemiei se împart în primare și secundare. Există risc mai mare de dislipidemie primară dacă unul sau ambii părinți au această problemă, în acest caz fiind indicat un consult genetic. Dislipidemiile primare presupun producerea excesivă și eliminarea defectuoasă a trigliceridelor și a colesterolului LDL, îndeosebi ca urmare a unor mutații genetice cum ar fi: hipercolesterolemia homozigotă sau heterozigotă, hipertrigliceridemia familială, tulburările metabolismului HDL.

Watch on YouTube

În cazul dislipidemiei secundare, există mai multe componente ce pot duce la dislipidemie, iar acestea includ:

  • dietă bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans (un tip de grăsimi nesaturate), combinate cu stilul de viață sedentar, care duce la obezitate, cu creșterea masei de țesut adipos și creșterea rezistenței la insulină determinând o producție în exces de acizi grași liberi;
  • fumatul;
  • consumul excesiv de alcool, care poate inhiba oxidarea acizilor grași liberi și crește nivelul de trigliceride;
  • anumite boli asociate, precum: hipotiroidismul, diabetul zaharat, care poate determina tulburări metabolice la nivelul lipoproteinelor prin hiperglicemie și hiperinsulinemie; afecțiuni renale cronice (boala cronică de rinichi), în special sindromul nefrotic care se poate asocia cu hipercolesterolemie și hipertrigliceridemie; afecțiuni hepatice; sindromul de ovar polichistic;
  • administrarea unor medicamente.

Semne și simptome de dislipidemie

Fiind definită drept o afecțiune silențioasă sau cu simptomatologie nespecifică, o persoană poate avea dislipidemie fără să știe și o poate descoperi în urma efectuării analizelor de rutină sau în urma evaluării periodice pentru alte afecțiuni.

  • La SANADOR ai acces la toate analizele de laborator necesare pentru diagnosticul dislipidemiei. Programează-te!

Cu toate acestea, în lipsa unui tratament adecvat, dislipidemia poate duce la apariția unor afecțiuni severe (cardiovasculare, cerebrovasculare și la boala arterială periferică), care au manifestări clinice, precum:

  • dureri în picioare, mai ales în timpul mersului;
  • dureri în piept, senzație de presiune în piept, ce pot sugera o angină pectorală sau un infarct miocardic;
  • dificultăți de respirație;
  • amețeli;
  • semne de accident vasculare cerebral;
  • xantomatoze hiperlipidice;
  • mărirea ficatului prin încărcare cu grăsime – boala ficatului gras;
  • tablou clinic de pancreatită – o boală care, în lipsa unui tratament eficient, poate evolua rapid spre deces.

Diagnosticul dislipidemiei

Diagnosticul de dislipidemie se pune în urma unor analize de sânge specifice (HDL, LDL, trigliceride), care vor arăta dacă nivelurile acestor grăsimi sunt scăzute, ridicate sau în limite normale.

Valorile colesterolului și trigliceridelor se pot schimba de la an la an, însă ar fi ideal ca pacientul să repete analizele anual sau chiar mai des, dacă a primit deja acest diagnostic și să urmeze un tratament recomandat de medicul specialist, pentru a evita evoluția spre afecțiuni mult mai grave.

  • Dislipidemia poate provoca afecțiuni grave. Programează-te pentru o evaluare completă a stării tale de sănătate!

Colesterolul LDL, considerat tipul „rău” de colesterol, este fracțiunea responsabilă de transportul de grăsimi către țesuturi și care, atunci când are valori crescute, provoacă formarea de depuneri pe vasele sanguine, numite plăci de aterom.

Dislipidemia poate fi prevenită printr-o dietă echilibrată.

HDL este colesterolul „bun”, iar el se ocupă cu transportul colesterolului din țesuturi către ficat, pentru a putea fi metabolizat. Atunci când HDL colesterolul are valori mici, transportul nu se mai realizează corespunzător și poate să apară ateroscleroza.

De asemenea, trigliceridele, care au un rol important în formarea depozitelor de grăsimi folosite ca rezerve de energie, pot deveni deosebit de nocive atunci când se regăsesc în concentrații mari în organism.

Dislipidemie, înseamnă, de obicei, că nivelurile LDL sau trigliceride sunt prea mari. De asemenea, poate însemna și că nivelul HDL este prea scăzut. Există situații când pacientul prezintă atât o creștere a LDL colesterolului, cât și a trigliceridelor, caz în care vorbim despre o dislipidemie mixtă.

Nivelurile crescute de LDL colesterol și trigliceride sunt factori de risc pentru apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, iar cele scăzute de HDL colesterol înseamnă un risc mai mare pentru instalarea bolilor cardiovasculare. De aceea, controale medicale periodice riguroase la medicul de familie sau la internist și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt esențiale.

Tratamentul dislipidemiei

Tratarea dislipidemiei se face printr-o medicație personalizată, stabilită de medicul specialist în funcție de cauza care a dus la apariția bolii, de severitatea acesteia și de afecțiunile asociate. Modificarea stilului de viață poate ajuta la reducerea nivelurilor de lipide din sânge, urmând recomandările medicale:

  • reducerea consumului de grăsimi nesănătoase, cum ar fi cele găsite în carnea roșie, produsele lactate foarte grase (unt, smântână, dulciuri, prăjeli);
  • menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin pierderea în greutate, dacă este necesar;
  • reducerea sau evitarea consumului de alcool;
  • renunțarea la fumat;
  • evitarea sedentarismului;
  • creșterea consumului de grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, semințe, leguminoase, pește și ulei de măsline;
  • respectarea programului de somn (cel puțin 6 – 8 ore pe noapte);
  • hidratare corespunzătoare.

Urmând cu strictețe sfaturile medicului curant, un pacient cu astfel de probleme ar trebui să poate obține controlul dislipidemiei și să reducă riscul de boli aterosclerotice.

Informațiile pentru acest articol au fost furnizate de Dr. Daniela Nica, medic specialist medicină internă, la Spitalul Clinic SANADOR.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR