Chirurgia robotică a herniilor abdominale

Ce sunt herniile peretelui abdominal?

Herniile peretelui abdominal reprezintă exteriorizarea, sub piele, a unui organ intraabdominal, printr-un punct slab preexistent al peretelui muscular. De exemplu, puncte de minimă rezistență sunt buricul, pe unde se produc herniile ombilicale; linia dintre buric și stern, pe unde se produc herniile epigastrice; orificiile inghinale, pe unde se produc herniile inghinale; orificiile femurale, pe unde se exteriorizează herniile femurale.

Eventrațiile sunt forme speciale de hernii, care se produc prin puncte slabe apărute mai târziu pe parcursul vieții (după o intervenție chirurgicală, de pildă). De aceea, eventrațiile se mai numesc și hernii postincizionale (adică „rupturi” produse pe locul în care peretele abdominal a fost tăiat, întrerupt artificial).

Cu excepția pancreasului, toate organele intraabdominale pot, teoretic, să hernieze. Cel mai frecvent herniază însă marele epiploon („prapurul”), intestinul subțire, intestinul gros și vezica urinară. De cele mai multe ori, organele herniate sunt îmbrăcate în peritoneu, o foiță care căptușește tot abdomenul la interior și care iese ca un deget de mănușă prin defectul muscular, formând așa-numitul sac al herniei. Sacul respectiv este cu atât mai gros și mai mare cu cât hernia e mai veche. Uneori, el poate atinge dimensiuni impresionante, conținând intestinele aproape în totalitate.

Indiferent de cauzele apariției și de localizarea unei hernii, singurul tratament care vindecă boala este cel chirurgical. În lipsa operației corespunzătoare, pot apărea complicații majore, unele dintre ele cu risc vital – ocluzii, perforații, necroze ale organelor herniate.

Cum evoluează o hernie?

Odată produsă ruptura peretelui, peritoneul se strecoară printre fibrele musculare la fiecare efort fizic sau chiar prin simplul efect al gravitației, nepermițând aponevrozei sau fibrelor musculare să se mai lipească între ele. De aceea, evoluția unei hernii merge, invariabil, către complicare.

Inițial, sacul herniar este mic și conținutul său revine în cavitatea abdominală la simpla modificare a poziției. Spunem atunci despre hernie că este complet și spontan reductibilă.

În timp, peritoneul herniat aderă la orificiul musculoaponevrotic prin care a ieșit și este nevoie de manevre externe susținute pentru a reintroduce conținutul în abdomen.

La un moment dat, organul herniat se lipește de sac sau de peretele abdominal și reducerea herniei devine imposibilă. Despre o hernie care nu mai poate fi redusă spunem că s-a încarcerat.

Când vascularizația organului afectat este întreruptă brusc (din cauza presiunii, de exemplu), spunem că hernia s-a strangulat. În acest caz, în lipsa unei intervenții imediate, organul afectat moare în câteva ore.

Cum se tratează o hernie?

La adult, tratarea definitivă a unei hernii implică obligatoriu o intervenție chirurgicală. Odată produsă, o hernie nu regresează spontan. Din contră, ea crește în timp și se poate complica cu o strangulare. De aceea, este bine ca aceste leziuni să fie corectate chirurgical cât mai devreme după diagnosticare. Asta cu atât mai mult cu cât operațiile moderne asigură o vindecare rapidă și cu risc de recidivă foarte mic, recuperarea pacienților fiind promptă.

Repararea unei hernii presupune aproape fără excepție utilizarea unei proteze – așa-numita plasă chirurgicală. Se utilizează mai multe tipuri de plase, majoritatea din polimeri sintetici. Sunt rezistente la infecție și bine tolerate de organism, care le integrează în câteva săptămâni. Plasele chirurgicale asigură repararea herniei fără tensiune, o vindecare rapidă, dureri mai mici și reluarea precoce a activităților de zi cu zi.

Dacă, inițial, în procedeele clasice, plasele se montau la nivelul peretelui muscular prin incizii largi, în prezent, abordul minim invaziv a câștigat tot mai mult teren în tratamentul herniei abdominale. Datorită avantajelor de netăgăduit, repararea unei hernii se face preferabil prin chirurgie laparoscopică sau robotică.

Ce este chirurgia robotică?

Chirurgia robotică este o variantă de ultimă generație a chirurgiei minim invazive. Robotul chirurgical da Vinci Xi este, practic, un echipament extrem de complex, care înglobează cele mai avansate tehnologii medicale și informatice disponibile în lume la momentul actual. Tehnologia de vârf permite chirurgului să manevreze de la o oarecare distanță instrumentele și camera de luat vederi, printr-un sistem de brațe articulate.

Robotul asistă chirurgul în efectuarea intervenției. Așadar, pacienții nu sunt operați de robot, ci de către un chirurg înalt specializat, secondat de o echipă multidisciplinară dedicată. „Indicațiile” chirurgului sunt transpuse în timp real în mișcări de finețe și precizie uimitoare, prin patru brațe multiarticulate, comandate de la o consolă aflată în imediata apropiere. Brațele robotului imprimă mișcări unui set avansat de instrumente, la rândul lor multiarticulate. Aceste instrumente au 7 grade de libertate, ceea ce le conferă o mobilitate net superioară mâinii umane. Este ca și cum, într-o intervenție clasică, chirurgul ar putea opera cu brațele rotite, încrucișate la spate, ținându-și pumnii răsuciți complet în jurul propriei lor axe!

Pe lângă instrumentarul special, platforma robotică oferă chirurgului încă un atu infailibil – medicul vizionează câmpul operator la rezoluție înaltă, tridimensional, mărit de până la 10 ori față de normal. Sistemul video ultraperformant permite medicului să lucreze în spații altminteri inaccesibile, vizualizând și cele mai mici detalii anatomice.

De ce să-mi operez hernia prin abord robotic?

Prin abord robotic, chirurgul poate efectua disecții laborioase, de o finețe neegalată nici măcar de sistemele laparoscopice cele mai avansate. El poate vizualiza și, implicit, respecta structuri anatomice altfel „invizibile” – vase minuscule de sânge, filete nervoase subțiri etc. Ca urmare, sângerarea intraoperatorie este mult redusă. Durerile postoperatorii sunt mai mici și recuperarea pacienților mult mai rapidă.

Coroborat cu folosirea plasei chirurgicale, care reduce aproape în totalitate tensiunea rezultată după închiderea defectului parietal, chirurgia robotică permite reluarea precoce a activităților fizice normale. Beneficiarul direct al acestei tehnologii inovatoare? Un pacient care se dă jos din pat la câteva ore după operație, care poate conduce mașina de a doua zi, fără a face abuz de calmante, cu toate efectele lor secundare!

Dr. Teodor Buliga

Informații oferite de Dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie generală cu competențe în chirurgia laparoscopică și în chirurgia oncologică, Spitalul Clinic SANADOR

Programează o consultație!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR