Hipotensiunea ortostatică

Ce este hipotensiunea ortostatică?

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Hipotensiunea ortostatică este o afecțiune caracterizată de scăderea bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, din poziția culcat sau din șezut. Aceasta produce amețeli, tulburări de vedere și crește riscul de cădere sau leșin. Hipotensiunea posturală poate apărea ocazional, în condiții de deshidratare sau după clinostatism prelungit. Totuși, unele persoane se confruntă în permanență cu această problemă, în special cele în vârstă.

Hipotensiunea ortostatică sau posturală este definită de scăderea bruscă a valorilor tensionale, de 20 mmHg a tensiunii sistolice sau de 10 mmHg a celei diastolice, în momentul trecerii din clinostatism (poziția culcat) sau din poziția șezut în ortostatism (în picioare).

Cauze și factori de risc

Atunci când ne ridicăm în picioare, un volum mai mare de sânge ajunge în partea inferioară a corpului, sub acțiunea gravitației. Acest lucru face ca, temporar, mai puțin sânge să ajungă la inimă, ceea ce reduce tensiunea arterială.

În mod normal, valorile tensionale sunt corectate rapid, iar căderea bruscă de tensiune trece neobservată. Tensiunea arterială este stabilizată cu ajutorul baroreceptorilor, celule nervoase localizate în apropierea arterelor inimii și gâtului. Atunci când detectează modificarea de tensiune, baroreceptorii transmit semnale către creier, iar acesta, la rândul său, trimite comenzi către inimă. Astfel, ritmul cardiac și volumul de sânge pompat cresc, vasele de sânge se îngustează, iar tensiunea arterială este normalizată.

În cazul unor persoane, acest mecanism nu funcționează optim, din diferite cauze. În consecință, valorile tensionale nu pot fi reglate în mod corespunzător la trecerea în ortostatism, ceea ce cauzează hipotensiune posturală.

Hipotensiunea ortostatică poate fi cauzată de:

• Clinostatismul prelungit (statul în pat pentru perioade lungi);
• Deshidratarea – scade volumul de sânge. Poate apărea în contextul diareei, vărsăturilor, transpirațiilor excesive, febrei, administrării de diuretice și în condiții de consum insuficient de lichide;
• Afecțiunile cardiovasculare – insuficiența cardiacă, bradicardia (ritm cardiac prea lent), boli valvulare, infarctul miocardic în antecedente;
• Boli ale sistemului endocrin – boala Addison, hipoglicemia funcțională, diabetul zaharat (dacă este complicat cu neuropatie);
• Afecțiuni ale sistemului nervos – boala Parkinson, demența cu corpi Lewy, disfuncția autonomă;
• Mese bogate în carbohidrați (exces de pâine, paste, orez sau alte surse de cereale, zahăr) – provoacă hipotensiune postprandială la anumiți pacienți (scăderea tensiunii arteriale în primele 75 de minute după masă).

Printre factorii de risc pentru hipotensiune posturală se numără:

• Consumul de alcool;
• Vârsta peste 65 de ani – odată cu îmbătrânirea, baroreceptorii nu mai funcționează corespunzător;
• Anumite medicamente – cum ar fi cele pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, antidepresive, antipsihotice;
• Sarcina (în special în primele 24 de săptămâni);
• Imobilitate prelungită (cum ar fi în contextul unei boli sau sarcinii);
• Prezența afecțiunilor cardiovasculare, endocrine sau ale sistemului nervos;
• Deshidratarea;
• Anemia, cum ar fi prin deficit de fier sau vitamina B12.

Cum se manifestă hipotensiunea posturală?

• 
  Dacă ai simptome de hipotensiune ortostatică, programează o consultație!

Simptomele se manifestă cel mai puternic dimineața, deoarece tensiunea arterială este mai mică după trezire. Acestea apar în momentul în care ne ridicăm din pat și pot persista în primele 3 minute după aceea. Totuși, unele persoane prezintă forma întârziată de hipotensiune posturală, în care manifestările apar după 3 minute de stat în picioare. De asemenea, simptomele pot fi agravate de febră, temperaturile ridicate din mediu sau după o baie fierbinte.

Principalul simptom al hipotensiunii posturale este amețeala, care se ameliorează după așezare. Alte manifestări care pot apărea sunt:

• Tulburări de vedere (cum ar fi vedere încețoșată);
• Senzație de slăbiciune sau oboseală;
• Palpitații;
• Greață;
• Respirație scurtată;
• Durere de cap, gât și umeri;
• Dureri în piept;
• Confuzie;
• Sincopă (leșin);
• Tulburări de concentrare.

Analize și investigații recomandate

Medicul va analiza istoricul tău medical, schema de tratament medicamentos pe care o urmezi și simptomele. De asemenea, va efectua un examen clinic, care poate pune în evidență semnele unor afecțiuni neurologice. Pentru a depista cauza hipotensiunii posturale, specialistul îți poate recomanda următoarele teste de diagnostic:

• Un set de analize de sânge – acestea pot ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni, dezechilibrelor hidroelectrolitice și anemiei;
• Monitorizarea tensiunii arteriale – specialistul îți va măsura tensiunea arterială în clinostatism sau în șezut, precum și în ortostatism;
• Ecografia cardiacă – presupune deplasarea unui trasductor cu ultrasunete pe piele, cu ajutorul unui gel special, pentru a depista afecțiuni structurale ale inimii (cum ar fi boli valvulare);
• Electrocardiogramă (EKG) – constă în atașarea unor electrozi de piele, care înregistrează activitatea electrică a inimii în condiții de repaus;
• Testul de efort – reprezintă o electrocardiogramă efectuată în timpul efortului fizic (cum ar fi mers pe bandă sau activitate pe bicicleta statică);
• Holter EKG – este un dispozitiv mic, un electrocardiograf în miniatură, care este purtat de pacient acasă timp de 24 de ore, pentru a înregistra activitatea inimii în diferite condiții;
• Manevra Valsalva – presupune măsurarea tensiunii arteriale și ritmului cardiac, în timp ce pacientul inspiră profund, apoi expiră tot aerul din plămâni cu buzele întredeschise (ca și cum ar încerca să umfle un balon);
• Testul TILT (mesei înclinate) – evaluează modificările valorilor tensionale la schimbarea poziției (din clinostatism în ortostatism). În timpul procedurii, pacientul stă întins pe o masă medicală specială (fixat cu ajutorul unor curele), care se ridică pentru a trece în ortostatism;
• Examen CT și examen RMN cerebral – investigații imagistice care preiau imagini de la nivelul creierului, pentru a evalua leziunile produse de un accident vascular cerebral sau pentru diagnosticul bolilor neurodegenerative.

Posibile complicații

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Vino la SANADOR!

Hipotensiunea posturală prezintă un risc ridicat de cădere, astfel încât se poate asocia cu traumatisme, cum ar fi fracturi.

Pe de altă parte, tensiunea arterială redusă poate cauza hipoperfuzia de sânge (scăderea fluxului sangvin) către organe vitale. Acest lucru poate avea următoarele complicații:

• Evenimente cardiovasculare majore – accident vascular cerebral ischemic, infarct miocardic acut, cu risc de deces;
• Alte boli cardiovasculare – aritmii cardiace (tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilație atrială), insuficiență cardiacă, angină pectorală;
• Insuficiență renală cronică – boală caracterizată de afectarea funcției rinichilor.

Metode de tratament pentru hipotensiunea ortostatică

Tratamentul hipotensiunii ortostatice diferă în funcție de cauze. De exemplu, dacă tulburarea este provocată de anumite medicamente, specialistul îți poate modifica schema de tratament. De asemenea, dacă prezinți o afecțiune cronică ce ar putea cauza simptomele, tratarea acesteia poate ameliora inclusiv hipotensiunea posturală.

Modificarea stilului de viață pentru ameliorarea hipotensiunii ortostatice se poate realiza prin următoarele măsuri:

• Ridică-te lent în picioare după ce ai stat întins și rămâi câteva momente la marginea patului, înainte de a te ridica;
• În loc să te întinzi în pat complet, folosește perne mari pentru a menține trunchiul mai sus decât restul corpului;
• Așază-te imediat ce apar manifestările;
• Evită băile și dușurile fierbinți! Reglează o temperatură optimă a apei;
• Rămâi hidratat pe parcursul zilei, printr-un consum suficient de apă;
• Folosește ciorapi compresivi medicali (tip colanți, cu talie înaltă) sau o centură compresivă pentru abdomen, pe timpul zilei – acestea pot îmbunătăți circulația sângelui în partea superioară a corpului;
• Consumă mese mai mici și mai dese, în loc de mese puține și bogate (dacă tensiunea arterială scade postprandial);
• Fă mișcare regulată;
• Evită alcoolul.

Dacă simptomele persistă în ciuda modificărilor anumitor obiceiuri, medicul îți poate prescrie medicamente pentru creșterea tensiunii arteriale.

De asemenea, dacă este necesar, acesta îți poate recomanda să crești consumul de sare (spre exemplu, în caz de deshidratare). Creșterea aportului de sodiu nu se efectuează decât sub monitorizarea specialistului, deoarece consumul excesiv se poate asocia cu noi riscuri.

Medicul îți poate recomanda și o serie de manevre care te ajută să previi hipotensiunea ortostatică – spre exemplu, să încrucișezi membrele inferioare sau să încordezi mușchii acestora atunci când stai în picioare.

Tratament la SANADOR

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratament modern!

La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale complete pentru prevenția, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare. Este bine ca persoanele care suferă de hipotensiune ortostatică să se prezinte regulat la o consultație de cardiologie și să efectueze o serie de investigații medicale și analize specifice.

Pacienții beneficiază de toate procedurile necesare pentru diagnosticul rapid și precis al hipotensiunii ortostatice: test de efort EKG, monitorizare Holter EKG, ecocardiografie și RMN cerebral. În cazul în care este necesar tratament prin cardiologie intervențională sau chirurgie cardiovasculară, pacienții au acces la cele mai moderne tratamente, grație Centrului de Excelență în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR. De asemenea, medicii experimentați oferă recomandări pentru îmbunătățirea stilului de viață.

Programează-te!