Factori de risc
- Varsta - in medie, debutul cancerului la ficat are loc in jurul varstei de 60 de ani;
- Sexul - barbatii sunt de doua ori mai predispusi la aceasta forma de cancer;
- Infectia cronica cu virusul hepatitei B sau C - reprezinta cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer la ficat;
- Ciroza hepatica - persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta cancer la ficat;
- Consumul excesiv de alcool - este o cauza comuna a dezvoltarii cirozei hepatice, care poate conduce la cancer hepatic;
- Fumatul;
- Sterozii anabolizanti (hormoni masculini) - precum cei folositi de sportivi pentru sustinerea musculaturii.
- Aflatoxinele - aflatoxina este o substanta mutagena si cancerigena, produsa de o ciuperca ce contamineaza mai multe tipuri de legume si cereale (grau, porumb, orez, soia etc.);
- Expunerea la diverse substante chimice - precum clorura de vinil si dioxidul de toriu.
Tipuri de cancer hepatic
- Carcinomul hepatocelular - acest tip de celula constituie in jur de 80% dintre cancerele de ficat;
- Colangiocarcinomul - se dezvolta in celulele canalului biliar, avand o incidenta de 10-20% din numarul total de cazuri;
- Angiosarcomul - este rar intalnit (1% dintre cazuri), dezvoltandu-se in celulele vaselor de sange ale ficatului, cu o dezvoltare rapida;
- Carcinomul hepatocelular fibrolamelar - foarte rar intalnit.
Diagnostic
Pentru stabilirea unui diagnostic corect al cancerului de ficat se folosesc urmatoarele metode:
Proceduri imagistice
- Scanare CT (computer tomography) pentru relevarea zonelor din interiorul abdomenului;
- RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) - afiseaza imagini detaliate ale vaselor de sange din interiorul sau apropierea ficatului. Se poate face cu substanta de contrast, caz in care se numeste angio RMN;
- Ecografie - procedura de relevare a tesuturilor cu ajutorul ultrasunetelor.
Examinare fizica si istoric medical
Analiza markerilor tumorali serici - o procedura de examinare a unei mostre de sange in scopul determinarii anumitor substante eliberate de tesuturile tumorale. De exemplu, nivelul crescut de alfa-fetoproteina din sange poate indica un cancer la ficat;
Biopsie - prelevare de tesuturi sau celule din regiunea afectata, pentru a fi analizate microscopic.
Tratament
Obiectivele tratamentului se axeaza pe incetinirea cresterii tumorale si imbunatatirea vietii pacientului. Principalele optiuni de tratament pot include:
Interventia chirurgicala - prin indepartarea tumorii si a tesutului care o inconjoara. Se poate recurge la hepatectomie (excizia unei parti din ficat) sau la transplantul hepatic (doar in cazurile in care cancerul nu a metastazat). In cazul in care tumora este prea mare, afectand o mare parte din ficat, sau daca pacientul sufera de alte afectiuni, se poate recurge la alte metode.
Radioterapie - se poate folosi radioterapia stereotactica, pentru evitarea afectarii tesuturilor sanatoase din ficat.
Chemoembolizare - procedura prin care sunt injectate medicamente direct in artera hepatica, blocand fluxul de sange pentru un scurt timp, cu scopul distrugerii celulelor tumorale.
Radioembolizare - procedura asemanatoare cu chemoembolizarea, ce presupune plasarea unei surse radioactive in artera hepatica.
Terapia tintita (targeted therapy) - un tratament genetic care impiedica proliferarea celulelor canceroase, limitand in acelasi timp deteriorarea celor sanatoase.