Cancerul hepatic

Ficatul este cel mai mare organ intern din corp, jucând un rol vital în digestia alimentelor. Printre funcțiile acestuia se numără:

• Colectarea și filtrarea sângelui de la intestine
• Procesarea și depozitarea nutrienților absorbiți în intestine
• Transformarea nutrienților în energie și în substanțe pentru repararea țesuturilor
• Producerea unor factori de coagulare ai sângelui
• Eliminarea toxinelor din organism
• Menținerea unui nivel normal de zahăr în organism

De regulă, cancerul la ficat apare ca o metastază a cancerului unei alte părți a corpului. Chiar dacă afectează ficatul, acest tip nu se numește cancer hepatic, ci este numit "cancer metastatic" al organului respectiv.

Tipuri de cancer hepatic

• Carcinomul hepatocelular - acest tip de celulă constituie în jur de 80% dintre cancerele de ficat;
• Colangiocarcinomul - se dezvoltă în celulele canalului biliar, având o incidența de 10-20% din numărul total de cazuri;
• Angiosarcomul - este rar întâlnit (1% dintre cazuri), dezvoltându-se în celulele vaselor de sânge ale ficatului, cu o dezvoltare rapidă;
• Carcinomul hepatocelular fibrolamelar - foarte rar întâlnit.

Simptome

În majoritatea cazurilor, simptomele cancerului hepatic apar doar în stadiile avansate. Vizita la medic după depistarea primelor simptome este importantă pentru stabilirea diagnosticului și creșterea eficienței în materie de tratament. Printre cele mai des întâlnite simptome se numără:

• Scădere în greutate;
• Pierderea apetitului sau senzația de plin după mese ușoare;
• Greață, vărsături;
• Ficat și splină mărite în volum, care se simt la atingere;
• Icter (pigmentarea galbenă a pielii și a albului ochilor);
• Dureri în regiunea abdominală;
• Prurit (senzație de mâncărime);
• Umflarea abdomenului sau acumularea de lichid în abdomen.

Alte simptome includ febra, vânătăi sau sângerări anormale, vene proeminente la nivel abdominal. În unele cazuri, sunt produși hormoni care acționează asupra altor organe, provocând o serie întreagă de afecțiuni ce cuprinde: hipercalcemie, hipoglicemie, creșterea numărului de hematii (globule roșii) din sânge, valori crescute ale colesterolului, mărirea în volum a sânilor, contracția testiculelor. Semnele și simptomele cancerului la ficat pot fi cauzate și de alte afecțiuni, care includ și alte probleme hepatice.

Factori de risc

• Vârsta - în medie, debutul cancerului la ficat are loc în jurul vârstei de 60 de ani;
• Sexul - bărbații sunt de două ori mai predispuși la această formă de cancer;
• Infecția cronică cu virusul hepatitei B sau C - reprezintă cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer la ficat;
• Ciroza hepatică - persoanele cu ciroză au un risc crescut de a dezvolta cancer la ficat;
• Consumul excesiv de alcool - este o cauză comună a dezvoltării cirozei hepatice, care poate conduce la cancer hepatic;
• Fumatul;
• Steroizii anabolizanți (hormoni masculini) - precum cei folosiți de sportivi pentru susținerea musculaturii;
• Aflatoxinele - aflatoxina este o substanță mutagenă și cancerigenă, produsă de o ciupercă ce contaminează mai multe tipuri de legume și cereale (grâu, porumb, orez, soia etc.);
• Expunerea la diverse substanțe chimice - precum clorură de vinil și dioxidul de toriu.

Diagnostic

Pentru stabilirea unui diagnostic corect al cancerului de ficat se folosesc următoarele metode:

1.Proceduri imagistice:

• Scanare CT (computer tomography) pentru relevarea zonelor din interiorul abdomenului;
• RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) - afișează imagini detaliate ale vaselor de sânge din interiorul sau apropierea ficatului. Se poate face cu substanță de contrast, caz în care se numește angio RMN;
• Ecografie - procedura de relevare a țesuturilor cu ajutorul ultrasunetelor.

2.Examinare fizică și istoric medical:

Analiza markerilor tumorali serici - o procedură de examinare a unei mostre de sânge în scopul determinării anumitor substanțe eliberate de țesuturile tumorale. De exemplu, nivelul crescut de alfa-fetoproteină din sânge poate indica un cancer la ficat;

3.Biopsie - prelevare de țesuturi sau celule din regiunea afectată, pentru a fi analizate microscopic.

Tratament

Obiectivele tratamentului se axează pe încetinirea creșterii tumorale și îmbunătățirea vieții pacientului. Principalele opțiuni de tratament pot include:

Intervenția chirurgicală - prin îndepărtarea tumorii și a țesutului care o înconjoară. Se poate recurge la hepatectomie (excizia unei părți din ficat) sau la transplantul hepatic (doar în cazurile în care cancerul nu a metastazat). În cazul în care tumora este prea mare, afectând o mare parte din ficat, sau dacă pacientul suferă de alte afecțiuni, se poate recurge la alte metode.

Radioterapie - se poate folosi radioterapia stereotaxică, pentru evitarea afectării țesuturilor sănătoase din ficat.

Chemoembolizare - procedura prin care sunt injectate medicamente direct în artera hepatică, blocând fluxul de sânge pentru un scurt timp, cu scopul distrugerii celulelor tumorale.

Radioembolizare - procedură asemănătoare cu chemoembolizarea, ce presupune plasarea unei surse radioactive în artera hepatică.

Terapia țintită (targeted therapy) - un tratament genetic care împiedică proliferarea celulelor canceroase, limitând în același timp deteriorarea celor sănătoase.