Mastoza fibro-chistica - tulburarea in dezvoltare a glandei mamare

Ti s-a stabilit diagnosticul de mastoza fibro-chistica? Aceasta inseamna ca sanii tai au o displazie, adica o tulburare in dezvoltarea glandei mamare, cu tendinta la congestie, secretie cu sau fara inmultire celulara imatura (doar ultimul aspect - parte neobligatorie a displaziei - este un factor de risc suplimentar pentru cancerul de san!).

Ea reprezinta o (usoara) abatere de la normal, care este foarte frecventa (afecteaza in masura mai mare sau mai mica 2/3 din femeile intre 35 si 50 de ani). Este o afectiune cu evolutie indelungata, care atinge ambii sani si isi accentueaza simptomele inaintea menstrei.

Mastoza este cauzata de un raspuns anormal al glandei mamare la stimulul estrogenic (foliculinic), fie din pricina ca exista un dezechilibru hormonal (in adolescenta, in preajma menopauzei, la femei cu anexite, boli tiroidiene sau suprarenaliene, postmedicamentos - mai ales in cazul folosirii unora dintre pilulele anticonceptionale, in special cele de ,,a 2a zi", stimularii ovariene sau tratamentului pregatitor al fertilizarii in vitro), fie datorita existentei mai multor receptori estrogenici in celulele glandei mamare (constitutional, ereditar). Mai multe cauze se pot asocia!

Diagnosticul poate fi sugerat de elemente clinice, dar trebuie fundamentate ecografic si/sau prin punctie cu recoltare pentru citologie sau biopsie (examen microscopic) oricand exista dubii dupa evaluarea imagistica. Punctia NU CRESTE RISCUL de metastaze, chiar daca leziunea punctionata este un cancer!

Cititi si despre ACADEMIA DE SENOLOGIE SANADOR

Factorii agravanti sunt stresul, obezitatea, alimentatia predominent carnata sau de tip ,,fast food", excesul de grasimi animale cu exceptia celor din peste, carnea de pui de crescatorie (cu anabolizanti), consumul regulat de alcool, excesul de cafea, ceai negru, cacao, ciocolata, microclimatul litoral (fara legatura cu expunerea prelungita la soare!), tratamentele hormonale cu rol de stimulare sau substituire, unele tulburari endocrine (boli tiroidiene, ovariene, diabet), boli de colagen. Benefice sunt sarcina si lactatia, activitatea fizica, cruciferele (broccoli, conopida, varza alba sau rosie, varza de Bruxelles, gulii, napi), alimentatia bogata in fructe si legume, regimul de viata ordonat.

In afara simptomatologiei (noduli durerosi, eventual scurgeri de secretie mamelonara), nu exista pentru majoritatea cazurilor riscuri suplimentare. Chistele mai mari se pot infecta (dureri continue, eventual pulsatile, inrosirea si indurarea unei portiuni a sanului, ganglioni sensibili sub brat, eventual stare febrila). Mai rar, mastoza se poate insoti si de inmultire celulara epiteliala semnificativa si/sau anormala, ceea ce creste riscul aparitiei unui cancer de san (care este global de 10-12% pe parcursul vietii!). Acesta este pentru formele exclusiv chistice identic cu al aspectului glandular normal, dar este de 1,2-1,5 ori mai mare pentru proliferarile epiteliale tipice (imensa majoritate a proliferarilor) sau de 2,5-4 ori mai mare pentru cele atipice (1 din 20 cazuri de proliferare epiteliala), daca afectiunea respectiva este lasata sa evolueze mai multi ani.

Ecografia (si uneori RMN-ul, dar nu si mamografia!) poate semnala existenta proliferarii epiteliale, dar doar biopsia poate preciza tipul acesteia. Raritatea proliferarilor atipice, probabilitatea asocierii acestora cu dezordini de structura si vascularizatie sesizabile ecografic si evolutia favorabila sub tratament pledeaza pentru formele tipice si evita o biopsie sau operatie ce nu sunt necesare.

Formele usoare nu necesita nici macar tratament medicamentos, ci doar urmarire. Pe aceasta o puteti face si singura (palpati-va sanii dupa fiecare menstra: normal nu ar trebui sa se simta noduli in ei in acest meoment). Chiar normal, un san ar trebui sa fie examinat ecografic la 12 luni dupa varsta de 35 de ani, pentru a afla de existenta unor leziuni insesizabile la palpare.

Mamografia NU ESTE recomandata sub varsta de 40 de ani, repetarea frecventa a sa nu este indicata nici ulterior acestei varste, intrucat principiul sau rezida in expunerea sanului la radiatii. RMN este o alternativa la examinarea mamara ecografica.

Tratamentul medicamentos obisnuit este complex si trebuie efectuat minim 6 luni, preferabil concomitent cu eliminarea - pe cat posibil - a factorilor agravanti, purtarea unei bustiere si tratarea afectiunilor considerate cauzale de catre medicul curant.

Tratamentul nu are efecte adverse importante si nu impiedica aparitia unei sarcini (caz in care este recomandata intreruperea sa). In caz de esec, un al doilea plan terapeutic este de aplicat pe o perioada limitata de 3-6 luni, asteptand, de aceasta data, efecte secundare neplacute. Chistele voluminoase pot fi punctionate si evacuate cu seringa, obtinand, pe langa informatii asupra continutului (ce poate fi evaluat citologic), si un raspuns ulterior mai bun la tratamentul medicamentos. Daca nici asa nu este atenuata displazia (situatie improbabila!), se poate recurge la indepartarea chirurgicala a nodulilor.

Operatia nu este periculoasa si, facuta de un chirurg cu experienta, nu determina prejudicii estetice (aspectul sanului se modifica foarte putin). Modificarile cicatriciale din structura sanului pot ingreuna uneori interpretarea examenelor imagistice ulterioare.

Informatiile au fost oferite de dl. dr. Stefan Voiculescu, Doctor in Stiinte Medicale, Medic Primar Chirurgie Generala