Diagnosticul infecțiilor respiratorii

Sanador

În sezonul rece crește incidența infecțiilor respiratorii, la toate categoriile de vârstă. O dată cu scăderea umidității relative a aerului consecutiv scăderii temperaturii, stratul de mucus ce tapetează epiteliul tractului respirator se usucă și devine ineficient în purificarea aerului inspirat. Crește astfel contactul mucoasei epiteliale din fosele nazale cu agenții potențial patogeni ce tranzitează porțiunea superioară a căilor respiratorii în timp ce receptorii endoteliali sensibilizați pot internaliza mai ușor virusurile și bacteriile.

Infecțiile virale sunt cele mai frecvențe, urmate de infecțiile bacteriene, cele din urmă apărând cel mai adesea ca o complicație consecutivă unei infecții virale.

Diagnosticul diferențial este esențial în alegerea tratamentului țintit, cu maxim efect asupra patogenului implicat și efect minim asupra microbiotei pacientului. De cele mai multe ori diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei, similară uneori în diferite infecții virale, bacteriene sau alergii/hipersensibiltate.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății estimează că jumătate din antibioticele prescrise sunt administrate în cazul infecțiilor virale, caz în care acestea nu au vreun efect asupra evoluției bolii,  ba dimpotrivă, pot exercita o presiune pozitivă asupra apariției mecanismelor de rezistentă. Antibioticul este preluat atât de bacteriile patogene cât și de cele saprofite (flora microbiană normală). Prin selecție naturală și adaptare genetică, bacteriile dezvoltă mecanisme de rezistență la antibiotice. Aceste modificări, localizate la nivelul unor structuri genetice transmisibile (plasmide) sunt păstrate de flora microbiană normală și transmise tulpinilor patogene cu care venim în contact. Tulpinile patogene care au încorporat un nou mecanism de rezistentă sunt transmise la o altă persoană, de la care poate prelua un alt mecanism de rezistentă s.a.m.d. Astfel, a apărut conceptul de “superbug”, bacterie rezistentă la majoritatea antibioticelor. Utilizarea antibioticelor este recomandată doar când se suspectează o infecție bacteriană iar acest lucru este confirmat prin diagnosticul de laborator.

Utilizarea metodelor de biologie moleculară pentru confirmarea prezenței genomului unui anumit patogen este recomandată de toate ghidurile de specialitate, fiind considerată “gold standard”. Sensibilitatea și specificitatea crescută, timpul relativ scurt de execuție și aplicabilitatea în cazul patogenilor greu cultivabili (Haemophilus influenza, adenovirus) recomandă aceste teste în diagnosticul diferențial al infecțiilor respiratorii.

În Laboratorul Sanador se pot efectua următoarele paneluri pentru diagnosticul infecțiilor respiratorii:

Panel 1(Virusuri): Adenovirus, Enterovirus, Metapneumovirus, Virusurile ParaInfluenza 1, 2, 3 și 4.

Panel 2 (Bacterii): Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophila, Bordetella pertussis, Bordetella parapertusis, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae

Testul a fost verificat pentru specificitate, cu succes, pe următoarele tulpini:

Panel 1: Adenovirus C tip 1, Adenovirus C tip 2, Adenovirus B tip 3, Adenovirus E tip 4, Adenovirus C tip 5, Adenovirus D tip 8, Adenovirus A tip 18, Adenovirus D tip 23, Adenovirus F tip 40, Metapneumovirus uman, Virus Coxsackie A9, Virus Coxsackie B1, Virus Coxsackie B2, Virus Coxsackie B3, Virus Coxsackie B4, Virus Coxsackie B5, Virus Coxsackie B6, Echovirus 6, 7, 9, 11, 22 (Parechovirus), 25, 30, 34 (Cox A24 C), Enterovirus 70 (D), 71 (A), Virus Polio, Parainfluenza virus 1, 2, 3, 4A, 4B.

Panel 2: Streptococcus pneumoniae, Legionella pneumophila serotipurile 1-14, Haemophilus influenzae, Bordetella parapertusis, Mycoplasma pneumoniae MI 129-B7, Mycoplasma pneumoniae tulpină FH, Bordetella pertusis, Chlamydophila pneumophila AR-39, Haemophilus aegyptius.

Specimen recoltat: tampon nazofaringian, aspirat nazofaringian, lavaj bronșic. Se preferă tamponul faringian în cazul unei patologii a căilor respiratorii inferioare și tampon nazal în cazul unei patologii a căilor respiratorii superioare, complicată sau nu cu conjuctivita de etiologie neprecizată. Se utilizează recoltor în mediu special pentru conservarea acizilor nucleici: COPAN  ESWAB 482CE. Se păstrează și se transportă la rece (+2..+8°C) la laborator, în ziua recoltării.

Stabilitate probă: 3 zile la +2..+8°C.

Condiții de recoltare: Recoltarea se face pe nemâncate sau la cel puțin 3 ore după masă ori după spălatul pe dinți. Se recomandă recoltarea cât mai aproape de debutul bolii cu extindere până la 2 săptămâni sau mai mult, în funcție de gravitatea bolii. Terapia antimicrobiană nu interferă cu rezultatul testelor moleculare, evidențiindu-se prezența genomului patogenului și nu viabilitatea sa în cultură.

Valori de referință: Genom ARN/ADN în testare negativ.

Limită de detecție: Panel bacterii-100 copii/reacție. Panel virusuri: Metapneumovirus și Virusul Parainfluenza 4-1000 copii/reacție, celelalte ~100 copii/reacție.

Metoda: Multiplex PCR în timp real: reverstranscriere (în cazul patogenilor cu genom ARN) și amplificare prin reacția de polimerizare în lanț (PCR) în timp real a unor ținte de la nivelul ADN viral sau bacterian, cu detecția semnalului fluorescent specific fiecărei ținte moleculare în parte.

Timp de execuție: 2 zile

Preț: 250 ron

Lasă un răspuns