Sindromul post-COVID în ORL

Introducere

Pandemia cu noul coronavirus – SARS-CoV-2 – a provocat modificări extraordinare ale modului nostru de viață. Infecția cu acest virus a cauzat un număr uriaș de îmbolnăviri deopotrivă în România și în întreaga lume. Totodată, a fost înregistrat un număr mare de pacienți care au continuat să prezinte simptome la distanță după infecția propriu-zisă. O întrebare de mare importanță se ridică însă: care vor fi sechelele pe termen lung pentru milioanele de pacienți care se recuperează din starea hiperinflamatorie ce caracterizează COVID-19? Infecția cu noul coronavirus determină o inflamație sistemică cronică subclinică, provocând astfel apariția și agravarea comorbidităților.

Multiple studii, realizate la nivel global, prezintă consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2. Pacienții care au dezvoltat forme severe, cei care au dezvoltat complicații multiple și au avut nevoie de asistență în unitățile de terapie intensivă pentru perioade mai îndelungate, precum și cei care au fost ventilați mecanic prezintă un grad de risc adițional pentru dezvoltarea de sechele sau simptome persistente post-COVID.

Anosmia este unul dintre principalele motive ale disfuncției olfactive post-COVID la adulți (40–85,6% din cazuri). Acesta, însă, nu este unicul simptom. După COVID-19, pacienții au raportat în proporție mare oboseală (53.1%), dispnee (până la 71%), tuse (până la 26%), sindrom sicca (33.57%) și disgeuzie (20%).

Simptome persistente după COVID-19

Simptome din sfera ORL:

Tuse uscată sau productivă;
Tulburări ale mirosului (anosmie, hiposmie, parosmie, fantosmie);
Disgeuzie;
Cefalee;
Dispnee;
Sindrom sicca;
Hipertrofie amigdaliană;
Infecții ale căilor respiratorii superioare;
Rinoree;
Obstrucție sau congestie nazală;
Vertij;
Odinofagie/disfagie;
Parastezii faringiene;
Hipoacuzie.

Simptome generale:

Fatigabilitate;
Disconfort toracic;
Dureri articulare;
Mialgii;
Insomnie;
Reducerea apetitului;
Scăderea calității vieții.

Afectare psihologică și cognitivă:

Tulburare de stres;
Memorie deficitară;
Concentrație slabă;
Anxietate/depresie;
Reducerea calității vieții.

Infecții secundare și coinfecții

Studii efectuate în Marea Britanie au arătat ca 8% din pacienții cu COVID-19 au prezentat o coinfecție bacteriană sau fungică în timpul internării în spital. Analiza secundară a arătat însă utilizarea pe scară largă a medicației antimicrobiene cu spectru larg la aceștia, în pofida faptului că nu există dovezi suficiente pentru coinfecția bacteriană. Pentru comparație, la cazurile non-COVID, rata de coinfecție bacteriană sau fungică raportată a fost de 11%.

Probabilitatea apariției candidozei orofaringiene la pacienții cu COVID-19 depinde de mai mulți factori: tratamentul antibiotic prelungit, pertubări post-infecție ale sistemului imun etc.

Vasculita la copii

De la începutul pandemiei, au fost raportate mai multe cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 la copii, cu manifestări asemănătoare cu cele ale bolii Kawasaki. Boala Kawasaki este o vasculită acută autolimitată a vaselor de sânge de dimensiuni medii și afectează aproape exclusiv copiii. Criteriile de diagnostic includ: febră ≥ 5 zile plus patru sau mai multe criterii clinice, inclusiv conjunctivită, roșeața mucoasei bucale și a faringelui, limfadenopatie cervicală non-supurativă, erupție cutanată polimorfă, eritem al palmelor și tălpilor. Cea mai acceptată teorie sugerează un răspuns aberant al sistemului imunitar la pacienții susceptibili genetic.

Acestea sunt doar unele dintre problemele de sănătate cauzate de pandemia cu noul coronavirus. Manifestările post-COVID sunt multiple variabile și necesită investigații ulterioare pentru a aborda atât simptomele persistente, cât și potențialele complicații pe termen lung.

Articol realizat de Dr. Maxim Vasian, medic specialist ORL la SANADOR

Bibliografie

_{1. Tenforde MW et al. Symptom Duration and Risk Factors for Delayed Return to Usual Health Among Outpatients with COVID-19 in a Multistate Health Care Systems Network - United States, March-June 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020 Jul 31;69(30):993-998
2. Carfì A et al. Persistent Symptoms in Patients After Acute COVID-19. JAMA. 2020 Aug 11;324(6):603-605
3. Kress JP, Hall JB. ICU-acquired weakness and recovery from critical illness. N Engl J Med. 2014 Apr 24;370(17):1626-35
4. Grasselli G et al. Baseline Characteristics and Outcomes of 1591 Patients Infected With SARS-CoV-2 Admitted to ICUs of the Lombardy Region, Italy. JAMA. 2020 Apr 28;323(16):1574-1581
5. McIntosh K. COVID-19: Clinical features. Uptodate.com. Last updated: Apr 2, 2021
6. Lansbury L et al. Co-infections in people with COVID-19: a systematic review and meta-analysis. J Infect. 2020 Aug;81(2):266-275
7. El-Anwar MW et al. ENT manifestation in COVID-19 patients. Auris Nasus Larynx. 2020 Aug;47(4):559-564
8. Dubé M et al. Axonal Transport Enables Neuron-to-Neuron Propagation of Human Coronavirus OC43. J Virol. 2018 Aug 16;92(17):e00404-18
9. Boscolo-Rizzo P et al. Evolution of Altered Sense of Smell or Taste in Patients With Mildly Symptomatic COVID-19. JAMA Otolaryngol Head Neck Surg. 2020 Jul 2;146(8):729–32
10. Logue JK et al. Sequelae in Adults at 6 Months After COVID-19 Infection. JAMA Netw Open. 2021 Feb 1;4(2):e210830
11. Rawson TM et al. Bacterial and Fungal Coinfection in Individuals With Coronavirus: A Rapid Review To Support COVID-19 Antimicrobial Prescribing. Clin Infect Dis. 2020 Dec 3;71(9):2459-2468
12. Salehi M et al. Oropharyngeal candidiasis in hospitalised COVID-19 patients from Iran: Species identification and antifungal susceptibility pattern. Mycoses. 2020 Aug;63(8):771-778
13. Welkoborsky HJ et al. Short Communication: COVID-19-Pandemie und HNO. Laryngorhinootologie. 2020 Jun;99(6):370-373
14. Sriwijitalai W, Wiwanitkit V. Hearing loss and COVID-19: A note. Am J Otolaryngol. 2020 May-Jun;41(3):102473
15. Zahran M et al. Atypical otolaryngologic manifestations of COVID-19: a review. Egypt J Otolaryngol 2021;37(5)}