Boala parodontală: cauze, prevenție și tratament

Afecțiunile structurilor de suport ale dintelui se cheamă parodontopatii sau boală parodontală. Ele se clasifică în funcție de cauză, de gradul de evoluție și de teritoriul afectat.

În formele sale severe, această afecțiune poate duce la pierderea dinților, așa că prevenția este foarte importantă.

Gingivita acută

Gingivita acută este forma inițială sau de debut a acestei boli. Este, de asemenea, faza în care se poate trata cu succes boala parodontală. Lăsată netratată sau gestionată greșit, această inflamație se va croniciza, se va transforma într-o simptomatologie mai puțin evidentă, dar va continua să afecteze parodonțiul în profunzimea sa. Gingivita acută este, practic, primul semnal de alarmă pe care țesuturile ni-l trimit într-un mod destul de evident.

Cum poate fi depistată:

  • Sângerarea gingiilor la periaj sau chiar spontan;
  • Modificarea de culoare a gingiilor: de la roz pal la roșu aprins;
  • Modificarea de volum a gingiilor – umflarea gingiilor sau a papilelor dintre dinți;
  • Respirație urât mirositoare: halenă fetidă.

Persoanele care manifestă unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus, trebuie să meargă la un consult de specialitate. Netratată, boala parodontală duce la pierderea dinților și eventuale complicații pentru tot organismul, prin diseminarea bacteriilor din parodonțiu.

Placa bacteriană

Cauza principală a declanșării bolii parodontale este placa bacteriană, adică stratul de particule alimentare în care coloniile de bacterii proliferează și care persistă pentru că nu este îndepărtat la periaj.

Atunci când pelicula de placă bacteriană se acumulează, aceasta formează un mediu favorabil dezvoltării și multiplicării diferitelor bacterii în vecinătatea dinților și a țesuturilor de suport ale dintelui. Ca o consecință a acestei „agresiuni”, organismul declanșează un răspuns inflamator distructiv. Cu alte cuvinte, se va declanșa o inflamație (roșeață, tumefacție, sângerare) care va autodistruge țesuturile afectate (gingia și osul se retrag din calea infecției, lăsând dinții fără suport). Pierderea dinților din boala parodontală nu are nici o legătură cu afecțiunile dentare (carii sau fracturi ale dinților), se pierd dinți sănătoși.

Prin adoptarea de măsuri de igienizare și decontaminare profesionale și schimbarea obiceiurilor de igienă dentară, gingivita poate fi tratată.

În cazul în care o persoană a fost diagnosticată cu gingivită, trebuie să se prezinte la igienizările periodice stabilite de medicul stomatolog și să aibă o igienă dentară impecabilă.

Cu ajutorul igienizărilor profesionale (detartraj, periaj, lavaj cu substanțe antiseptice, air-flow etc.) și respectând indicațiile medicului cu privire la felul în care trebuie întreținută igiena dentară acasă, gingivita poate fi tratată.

Folosirea de paste de dinți indicate în sângerările gingivale, fără a consulta un medic înainte și fără un diagnostic corect, nu reprezintă un tratament! Aceasta poate chiar „masca” anumite simptome, fără să trateze efectiv afecțiunea.

Fără o igienă corespunzătoare, boala parodontală se poate agrava, pe măsură ce placa bacteriană se mineralizează, formând tartrul, un strat de depuneri dure care nu se poate îndepărta la periaj. În zonele unde gingia se detașează de dinte, pot apărea secreții purulente, dintele își pierde suportul și se deschide calea bacteriilor către osul maxilar, complicând tratamentul și prognosticul afecțiunii. Tot acest proces se va finaliza cu pierderea dinților, în absența unui tratament adecvat recomandat și condus de medicul stomatolog.

Alți factori favorizanți ai bolii parodontale:

  • Vârsta înaintată;
  • Ereditatea;
  • Boli sistemice (diabet, leucemie, anemie, poliartrita reumatoidă);
  • Stresul;
  • Bruxismul.

Opțiuni de tratament pentru boala parodontală

Detartrajul profesional

Detartrajul profesional este procedura prin care medicul îndepărtează depunerile de tartru și placa bacteriană, iar apoi lustruiește suprafața dinților, pentru a preveni depunerea repetată a plăcii bacteriene. Frecvența cu care se realizează această curățare se stabilește individual pentru fiecare pacient, în funcție de patologie și de factorii de risc existenți.

Tratamentul antibiotic

Există situații în care, pentru a lupta pe mai multe căi cu infecția generată de bacteriile din cavitatea bucală, medicul stomatolog poate prescrie diverse scheme de tratament antibiotic.

Tratamentul chirurgical

În funcție de caz și de nivelul de evoluție a bolii, medicul stomatolog poate decide să recurgă la tratamentul chirurgical, respectiv să ridice un lambou care îi va oferi vizibilitate și acces în curățarea structurilor afectate de infecție. În cursul acestui tip de procedură, medicul va îndepărta tot țesutul infectat (os și țesut moale) și va folosi diferite materiale de grefare (os și membrană) pentru a compensa deficitul.

Pentru a restaura nivelul gingiei atunci când există o retracție importantă a acesteia, se poate apela la diverse metode de grefare cu țesutul pacientului recoltat din alte zone anatomice (mucoasa palatină).

Tratamentul laser

Tehnologia modernă ne pune la dispoziție mai multe lungimi de undă laser care au o capacitate puternică de decontaminare și de îndepărtare a țesuturilor afectate, într-o manieră minim invazivă. Concret, cu un astfel de echipament laser, putem de foarte multe ori să evităm etapa chirurgicală în tratamentul parodontopatiilor cronice și să gestionăm mult mai ușor cazurile de inflamații acute (gingivite).

Oricare dintre tratamentele descrise mai sus sau orice combinație terapeutică se poate aplica, în funcție de specificul fiecărui caz. Atât abordarea chirurgicală, cât și cea laser sau cea medicamentoasă vor fi indicate de medic după ce a luat în calcul situația individuală a fiecărui pacient.

Informații oferite de Dr. Diana Constantinescu, medic stomatolog cu competență în stomatologia asistată laser la Clinica Sanador Victoriei.