Nașterea cu aplicație de forceps

Ce este nașterea cu aplicație de forceps?

Nașterea cu aplicație de forceps este o tehnică de naștere naturală asistată, care implică folosirea unui instrument medical special, pentru a ușura expulzia fătului, în condițiile unui travaliu dificil.

Forcepsul este un instrument metalic cu mânere, cu ajutorul căruia medicul obstetrician apucă și ghidează capul fătului în canalul de naștere, în timp ce mama continuă să împingă. Partea din interior a cleștilor este concavă (prezintă o scobitură), astfel încât permite potrivirea optimă pe capul bebelușului.

Unele tipuri de forceps sunt special concepute pentru a facilita întoarcerea fătului în canalul de naștere, atunci când acesta nu este corect poziționat. Spre exemplu, acestea se pot utiliza atunci când bebelușul este în prezentație occipitală posterioară (cu capul în jos, însă cu fața orientată spre abdomenul mamei). Procedura poate fi necesară și în cazul unei nașteri în prezentație craniană, dacă apar complicații. În schimb, nașterea cu forceps este contraindicată dacă fătul nu este poziționat cu capul în jos.

Acest tip de naștere asistată poate fi utilizată și în cazul unei nașteri premature.

Când este indicată nașterea cu aplicație de forceps?

Nașterea cu forceps este luată în considerare doar după ce colul uterin s-a dilatat complet, membranele s-au rupt, iar poziția fătului este corectă. Procedura poate fi indicată în următoarele situații:

  • A doua etapă a travaliului, cea de împingere, este prelungită (câteva ore), iar copilul nu mai avansează în canalul de naștere, semn de distocie la naștere;
  • Mama este epuizată în urma efortului prelungit de a împinge;
  • Este o sarcină prelungită, cu risc crescut;
  • Bebelușul prezintă semne de distres fetal (cum ar fi ritm cardiac anormal, care se asociază cu un aport redus de oxigen). În acest caz, pot să apară complicații fatale, ceea ce impune o naștere cât mai rapidă;
  • Mama are afecțiuni care limitează abilitatea de a împinge și care impun o naștere rapidă, deoarece etapa de împingere crește riscul de complicații – boli cardiovasculare, neurologice și pulmonare, pneumotorax, hemoragie.

Principalul avantaj al nașterii asistate cu forceps este faptul că poate elimina nevoia de cezariană, care se asociază cu o recuperare prelungită și risc de complicații (în special atunci când se efectuează de urgență). Evitarea intervenției chirurgicale este de preferat în cazul pacientelor care au în plan sarcini viitoare, pentru a preveni complicațiile legate de operațiile de cezariană multiple (cicatrice uterină). În plus, nașterea cu forceps este mai rapidă decât o cezariană.

Cum decurge o naștere cu forceps?

Dacă nu s-a administrat deja o anestezie epidurală, nașterea cu forceps începe prin administrarea unei anestezii locale, pentru amorțirea vaginului și a perineului – zona dintre orificiul vaginal și anus. Aceasta este necesară deoarece, de cele mai multe ori, procedura implică efectuarea unei epiziotomii mediolaterale – incizia chirurgicală a perineului, pe diagonală. Scopul acesteia este de a lărgi deschiderea vaginului și de a preveni lacerațiile perineale spontane (ruptura de perineu) de grad avansat.  

Medicul introduce apoi forcepsul în vagin și îl poziționează cu grijă, în jurul capului fătului. În timpul unei contracții, acesta îi va cere pacientei să împingă din nou, moment în care va trage ușor bebelușul spre exteriorul vaginului. După ce capul a fost expulzat în afara canalului de naștere, pacienta trebuie să împingă în continuare, astfel încât bebelușul să coboare complet.

Ulterior, dacă a fost necesară epiziotomia, medicul va sutura incizia cu fire chirurgicale resorbabile, care se vor resorbi după aproximativ o lună. În cazul eșecului de a naște cu forcepsul, medicul poate recomanda o cezariană de urgență.

De obicei, perioada de recuperare după o naștere asistată este similară cu a unei nașteri vaginale obișnuite și durează aproximativ 6 săptămâni. Incizia de epiziotomie va trebui îngrijită prin măsuri corecte de igienă.

Riscurile procedurii și posibile complicații

Deși poate preveni o cezariană, nașterea cu forceps implică o serie de riscuri, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș:

  • Leziuni severe ale perineului, vaginului și sfincterelor anale (mușchii circulari care controlează defecația), care implică o recuperare prelungită;
  • Incontinență urinară sau fecală (pierderi involuntare de urină, respectiv de fecale);
  • Prolapsul organelor genitale, cum ar fi prolapsul uterin (coborârea uterului în canalul vaginal, din cauza mușchilor slăbiți ai planșeului pelvin);
  • Leziuni, umflături sau echimoze (vânătăi) la nivelul scalpului și feței bebelușului, care se vindecă în câteva zile după naștere;
  • Deteriorarea nervilor de la nivelul feței nou-născutului, ceea ce poate cauza pareză facială temporară (jumătate de față pare „căzută”). Tulburarea dispare după câteva săptămâni; 
  • Hiperbilirubinemie, care cauzează icter – îngălbenirea pielii și ochilor copilului. Aceasta se remite în câteva zile;
  • Traumatizarea ochilor bebelușului;
  • Rar, fractura craniului nou-născutului și hemoragie intracraniană.

În general, nașterea asistată nu produce complicații pe termen lung. De asemenea, nu afectează creșterea și dezvoltarea copilului. Comparativ cu nașterea asistată cu vacuum, nașterea cu forceps este mai sigură pentru făt. În schimb, cea cu vacuum este mai sigură pentru mamă, dar mai riscantă pentru bebeluș.

Cum poate fi prevenită nașterea cu aplicație de forceps?

Nu este întotdeauna posibil să fie prevenită nașterea cu forceps. Totuși, poate fi redus riscul de a fi necesară de o naștere asistată, prin următoarele metode:

  • Pacienta să rămână cât mai activă în timpul travaliului - acest lucru favorizează contracțiile mai puternice, ceea ce ușurează nașterea.
  • Pacienta trebuie să împingă doar atunci când colul uterin este complet dilatat și începe să simtă contracții puternice. Este important ca viitoarea mămică să respecte indicațiile echipei medicale, care o va ghida în etapa de împingere, pentru a controla cât mai eficient acest proces.

Uneori, administrarea de hormoni (oxitocină) pentru a induce nașterea poate reduce nevoia de naștere asistată. Totuși, medicul este cel care ia decizia de a administra oxitocină, în anumite circumstanțe. 

Nașterea cu forceps poate fi o soluție pentru a preveni complicațiile majore în anumite condiții. Totuși, pentru că procedurile de naștere asistată pot presupune o serie de riscuri, medicul le va lua în considerare doar atunci când beneficiile depășesc dezavantajele.

Nașterea la Maternitatea SANADOR

Pacientele care aleg nașterea la Maternitatea SANADOR se bucură de pachete de naștere cu servicii complete de îngrijire pre- și postnatale de calitate. Ele beneficiază de monitorizarea completă a sarcinii, de naștere în siguranță și de spitalizare în același salon cu bebelușul, prin sistemul rooming-in.

Maternitatea SANADOR este parte a Spitalului Clinic SANADOR, cel mai mare spital privat multidisciplinar din țară. Astfel, pacientele au acces inclusiv la proceduri medicale avansate, dacă sunt necesare, precum cezariană de urgență sau nașterea asistată medical, toate acestea realizându-se în condiții de maximă siguranță. Pacientele vor fi atent monitorizate și consiliate permanent, pe toată durata travaliului, a nașterii și postnatal, iar personalul medical va interveni imediat, dacă apar situații nedorite.

Spitalul dispune și de o Secție de Terapie Intensivă performantă, cu compartiment special pentru nou-născuți, unde micuții care vin pe lume prematur sau cu probleme de sănătate vor primi cele mai bune îngrijiri avansate.

De asemenea, pacientele pot opta pentru un program personalizat de recuperare medicală, sub supravegherea unui specialist în Medicină fizică și de reabilitare, pentru a facilita întărirea mușchilor planșeului pelvin și ai perineului, după epiziotomie sau ruptură de perineu.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR