Febra de origine necunoscută

Ce este febra de origine necunoscută?

• 
  Febra prelungită trebuie investigată medical. Programează-te!

Febra de origine necunoscută se manifestă prin temperatură corporală (măsurată rectal sau axilar) de peste 38.3°C, care apare în afara unei afecțiuni temporare sau permanente identificabile. În unele cazuri, febra trece de la sine, dar în altele persistă și poate indica o problemă de sănătate gravă. Indiferent de situație, se recomandă ca persoanele cu sindrom febril prelungit să se adreseze medicului.

Tipuri de sindrom febril prelungit

În prezent, febra de origine necunoscută este clasificată în următoarele categorii:

• Febră de origine necunoscută clasică;
• Febră de origine necunoscută nosocomială;
• Febră de origine necunoscută la imunocompromiși;
• Febră asociată infecției HIV.

Febra clasică este definită ca febra ce persistă peste 3 săptămâni, fără a se identifica o cauza etiologică, în pofida evaluării din punct de vedere biologic într-un spital pe o durată de peste 3 zile.

În schimb, febra nosocomială apare în general la pacienții spitalizați pentru alte cauze decât infecții și la care nu este aparent niciun semn clinic de infecție, iar analizele de laborator și imagistica nu identifică o etiologie.

La pacienții imunocompromiși sau neutropenici, febra se consideră de origine necunoscută dacă etiologia rămâne neclară dupa 3 zile de evaluări repetate, incluzând hemoculturi cu rezultat negativ după 48 de ore.

Febra asociată infecției HIV se referă la pacienții care au febră fără a fi identificat un diagnostic timp de 4 săptămâni în cazul pacienților neinternați și timp de 3 zile pentru cei internați și investigați mai amănunțit.

Cauze și factori de risc pentru febra de origine necunoscută

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

În ceea ce privește cazurile clasice de febră de origine necunoscută, s-au identificat constant 3 posibile categorii etiologice de-a lungul anilor, după cum urmează:

• Infecții;
• Boli ale țesutului conjunctiv (vasculite, lupus eritematos sistemic, polimialgia reumatică);
• Tumori maligne/neoplazii;

Cazurile de febră de origine necunoscută variază în funcție de diverși factori, precum localizarea geografică, particularitățile populaționale și accesul la sistemul public de sănătate.

Cu toate acestea, multiple studii arată imposibilitatea identificării unui agent etiologic în 9 până la 51% din cazuri, cu un trend ascendent în ultimele decade.

Bolile infecțioase reprezintă o categorie vastă, cu variabilitate regională mare. Anumite regiuni din Asia de Sud-Est au o prevalență mai mare a febrei de origine necunoscută de tip infecțios.

Printre cele mai frecvente cauze infecțioase de febră se numără, în primul rând, tuberculoza, apoi alte patologii, precum bruceloza (mai frecventă în sudul Europei, zona mediteraneană și sudul Asiei) endocardita și existența unui abces. Herpesvirusurile, pneumonia, infecțiile de tract urinar și febrele enterice sunt alte cauze mai rare de sindrom febril prelungit.  

Abcese insidioase pot fi descoperite în cavitatea abdominală sau în cea pelvină, mai ales la pacienții cu ciroză sau diabet, ori la cei ce au suferit intervenții recente. Sursa infecției depinde de locul formării abcesului, cum e cazul abceselor piogene hepatice ce apar după infecția căilor biliare. Însămânțarea hematogenă e cauza primară a abceselor splenice, frecvent asociată cu endocardita. Abcesele perirenale sau renale sunt frecvent legate de un episod de infecție urinară, uneori cu uroculturi negative.

Neoplaziile, în special limfoamele și leucemiile sunt tumori maligne asociate cel mai frecvent cu febra de origine necunoscută. Carcinomul renal, carcinomul hepatocelular și metastazele hepatice se pot prezenta, uneori, cu febră.

Anumite medicamente pot induce febra prin reacții idiosincrazice sau alergice, prin afectarea mecanismului de termoreglare controlat de hipotalamus.

Febra factică apare în general la persoane ce suferă de afecțiuni psihiatrice și este mai frecventă la cei care lucrează în domeniul sănătății și la sexul feminin. În acest caz, pacienții își pot mima/induce simptomele pentru diverse motive sau câștiguri (milă, concediu medical) ce nu sunt imediat evidente.

Există și alte cauze mai rare de febră, precum:

• Alterarea mecanismului de homeostazie la cald;
• Hepatita alcoolică;
• Tromboza venoasă profundă;
• Hematoamele;
• Hipertiroidism/alte boli endocrine.

Câteva cauze foarte rare de febră sunt reprezentate de sindroamele febrile periodice ereditare, precum febra familială mediteraneană sau cele idiopatice, autoimune, precum PFAPA (febra prelungită asociată cu stomatită aftoasă, faringită și adenită). Aceste boli sunt extrem de rare, însă trebuie incluse în diagnosticul diferențial în cazurile de febră prelungită la copii fără o altă cauză explicativă.

Semne și simptome în febra de origine necunoscută

• 
  SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te la consultație!

În evaluarea semnelor și simptomelor asociate febrei de origine necunoscută, pot fi observate la examenul general anumite elemente ce pot ghida diagnosticul. Câteva dintre acestea includ:

• Cașexia (scădere în greutate semnificativă) – indice de masă corporală sub 18.5, asociat cu pierderea masei musculare), care apare frecvent în tumorile maligne;
• Icterul (colorarea în galben a pielii și ochilor) este o manifestare specifică afecțiunilor hepatice;
• Paloarea tegumentară;
• Erupții ce pot indica un situs de infecție sau o patologie autoimună (ex: eritemul în fluture la nivelul feței, caracteristic pentru lupus);
• Leziunile cutanate sunt căutate mai ales la nivelul perineului sau al spațiilor interdigitale de la picioare – în special în rândul diabeticilor;
• Alte leziuni ce pot sugera un diagnostic etiologic pentru febră sunt nodulii subcutanați de la vârful degetelor (nodulii Osler), maculele hemoragice la nivelul tălpilor sau al palmelor (leziuni Janeway), peteșiile și hemoragiile subunghiale în așchie – toate fiind caracteristice pentru endocardita infecțioasă;
• Palpator pot fi identificate zone de consistență modificată, zone de inflamație sau edem, organomegalie sau durerea dinților la percuție (fenomen ce poate sugera un abces la nivel apical);
• Mărirea ganglionilor localizată sau generalizată poate fi sugestivă pentru anumite patologii infecțioase de tipul bartonelozei (boala ghearelor de pisică) sau pentru malignități (limfom).
• Un suflu cardiac nou-apărut poate sugera endocardită bacteriană.
• Frecătura pericardică (zgomot rugos la auscultația inimii) poate decela o pericardită în context infecțios sau reumatologic.

Diagnosticul sindromului febril prelungit

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Pentru identificarea cauzelor potențiale de febră de origine necunoscută trebuie avut în vedere că aceasta este mai adesea o manifestare atipică a unei patologii frecvent întâlnite și mult mai rar manifestarea unei boli rare.

Diagnosticarea etiologiei sindromului febril prelungit este complexă. Acesta cuprinde evaluarea inițială printr-o anamneză amănunțită și un examen fizic complet.

Semne de alarmă ce pot fi identificate în timpul evaluării inițiale sunt caracterizate de elemente precum: imunosupresia, prezența suflurilor cardiace nou apărute, existența unor dispozitive implantabile (catetere periferice/centrale, defibrilatoare implantabile, proteze articulare etc).

Ulterior, teste standard de tipul hemoleucogramei complete, biochimie serică, analize serologice, imagistică și, în anumite cazuri, examinarea probelor biologice altele decât sângele (spută, urină, materii fecale, lichid articular, lichid cefalorahidian) pot oferi informații prețioase și pot impune următorii pași în algoritmul diagnostic.

Dacă aceste teste nu reușesc să contureze un tablou etiologic, următoarea etapă presupune teste cu sensibilitate crescută, precum testele de medicină nucleară de tipul PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni) sau biopsiile de țesut, dacă, în urma examinării fizice, se identifică un potențial sediu al patologiei cauzale.

Examinarea endoscopică a tractului digestiv inferior sau superior poate fi de asemenea, o procedură utilizată pentru diagnosticarea unor patologii autoimune ce produc ocazional febră prelungită (ex: Boala Crohn).

Tratamentul în febra de origine necunoscută

Nu există un tratament standardizat pentru sindromul febril prelungit. În general, tratamentul empiric cu antibiotice sau antiinflamatoare steroidiene (corticosteroizi) este descurajat în afara existenței unei suspiciuni înalte pentru o patologie infecțioasă bacteriană, precum endocardita cu culturi negative, tuberculoza criptică diseminată sau arterita temporală.

Cu toate că diagnosticul nu poate fi determinat în aproape jumătate din cazurile de febră de origine necunoscută, evoluția este în general favorabilă și progresează către remiterea sindromului febril în decurs de câteva săptămâni, sau mai rar, în câteva luni. Măsurile invazive sunt rar necesare.

Tratamentul țintit presupune administrarea de corticosteroizi pentru granuloamele hepatice, arterita cu celule gigant sau polimialgia reumatică.

Când este suspectată febra indusă medicamentos, tratamentul de elecție presupune întreruperea administrării medicamentului cauzator și urmărirea răspunsului clinic în următoarele 48 de ore.

Ca regulă generală, spitalizarea în sindromul febril prelungit nu este recomandată pentru pacienții stabili, la care investigațiile nu decelează o etiologie specifică.

Managementul febrei se face prin controale regulate și reevaluări sistemice, în încercarea de a stabili un diagnostic, precum și prin medicație simptomatică cu paracetamol și antiinflamatoare non-steroidiene (ibuprofen, naproxen) care însă va fi monitorizată de un medic, pentru a împiedica utilizarea excesivă și posibilele reacții adverse ce derivă din administrarea pe o durată mai lungă a acestui tip de medicație.

Diagnostic și tratament la SANADOR

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Febra de origine necunoscută poate necesita o gamă largă de  consultații, analize și investigații. De aceea, este bine ca persoanele afectate să se adreseze unui spital multidisciplinar. La SANADOR, acestea beneficiază de analize amănunțite, efectuate cu tehnologie de ultimă generație, în Laboratoarele SANADOR. Rezultatele sunt rapide și precise, aspect esențial pentru descoperirea unor probleme de sănătate cu potențial de evoluție rapidă.

Și investigațiile imagistice se realizează cu echipamente ultraperformante. Examenul RMN 3T, de exemplu, oferă imagini de înaltă claritate, cu expunere redusă ca durată. Se poate utiliza și pentru examinarea copiilor și a persoanelor supraponderale, în condiții de confort sporit, în comparație cu alte echipamente RMN mai vechi. De asemenea, investigațiile de medicină nucleară se desfășoară la SANADOR în condiții de siguranță maximă, cu acuratețe ridicată.

Atunci când este nevoie de endoscopie digestivă, echipa medicală a Centrului de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică SANADOR Floreasca vine în ajutorul pacienților cu proceduri endoscopice  moderne, efectuate cu turnuri endoscopice 3D, dotate cu toate tipurile de sonde, tehnologii optice și programe de software care asigură acces vizual de înaltă calitate asupra sistemului digestiv, dar și posibilitatea de a efectua proceduri terapeutice.

Medicii infecționiști ai SANADOR au experiență și pregătire vastă, astfel că, atunci când există suspiciunea unei infecții ascunse care provoacă sindromul febril prelungit, pacienții au garanția unui plan terapeutic bine întocmit, în funcție de rezultatele investigațiilor și specificul fiecărui caz.

Programează-te!