Colecistita acută

Ce este colecistita acută?

Colecistita acută reprezintă inflamarea vezicii biliare (situată în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste), fie din cauza ocluziei unei căi biliare, fie din cauza evacuării incomplete a conținutului biliar.

• 
  Consultul medical periodic este esențial pentru a preveni colecistita acută. Programează-te la SANADOR!

Colecistita acută poate fi litiazică (95% dintre cazuri), atunci când calea biliară este blocată de una sau mai multe pietre (litiază biliară sau „pietre la fiere”), sau, mult mai rar, nelitiazică, din cauza unui traumatism, a arsurilor extinse, a septicemiei, a malnutriției severe sau a infecției cu HIV. De asemenea, tumorile (în special cele maligne) pot comprima căile biliare, ducând la colecistită nelitiazică.  

Cauzele și factorii de risc pentru colecistita acută

În mod normal, bila (un lichid galben-verzui cu gust amar) este produsă de ficat și depozitată în vezica biliară. În funcție de alimentele ingerate, în special cele bogate în grăsimi, vezica biliară este stimulată și își varsă conținutul prin căile biliare în duoden (porțiune din intestinul subțire), pentru a facilita digestia.

O dietă bogată în grăsimi duce la suprasaturarea ficatului cu lipide (steatoză hepatică sau „ficat gras”), fapt care, în asociere cu alți factori, precum staza biliară (stagnarea bilei în vezica biliară) duce la formarea de sediment (dischinezie biliară sau „bilă leneșă”) ori calculi (pietre). Aceștia se pot deplasa și pot bloca o cale biliară, ducând la inflamarea colecistului (colecistită acută).

Factorii de risc pentru formarea pietrelor și dezvoltarea colecistitei acute includ:

• predispoziția genetică;
• malformațiile vezicii biliare;
• obezitatea;
• sarcina;
• sexul feminin;
• vârsta peste 40 de ani;
• colesterolul crescut/dislipidemia;
• anumite afecțiuni mai rare (de exemplu, hiperparatiroidismul sau siclemia).

• 
  Colecistita acută poate duce la complicații severe. Vino la SANADOR pentru diagnostic și tratament rapid!

Semnele și simptomele de colecistită acută

Litiaza biliară (prezența pietrelor la fiere) poate fi asimptomatică și poate fi descoperită accidental (de exemplu, în timpul unei investigații de rutină). Cu toate acestea, unii bolnavi pot dezvolta simptome în câțiva ani de la formarea calculilor. După blocarea lor într-un canal biliar apare edemul (umflarea) vezicii biliare și staza bilei, care se poate infecta. În acest stadiu, semnele și simptomele cele mai frecvent includ:

• greața și vărsăturile;
• durerea abdominală intensă, dar „în valuri” (colica biliară) localizată în partea superioară a abdomenului, care este agravată de inspirația adâncă și ameliorată de vărsături;
• icter (colorarea galbenă a pielii și a ochilor) care apare, în general, la două-trei zile după colica biliară și este însoțit de urină închisă la culoare (hipercromă) și de scaune decolorate;
• transpirații și puls neregulat;
• scăderea apetitului;
• febră.

Colica biliară, febra și icterul reprezintă semne clinice foarte importante, frecvent întâlnite (în 60% dintre cazuri), care alcătuiesc triada Charcot. În plus, la palpare, medicul va observa că întregul abdomen este în tensiune, iar palparea porțiunii superioare drepte, în inspir profund, va declanșa o durere intensă, ascuțită denumită medical semnul lui Murphy.

Dacă pacientul nu se prezintă în timp util la medicul gastroenterolog pentru consultație, colecistita acută se poate agrava și pot apărea perforația și cangrena (colecistita acută cangrenoasă), care reprezintă urgențe chirurgicale.

Diagnosticul de colecistită acută

Semnele și simptomele descrise anterior sunt sugestive pentru diagnosticul de colecistită acută, însă medicul va recomanda și efectuarea unor analize de sânge, pentru că valorile acestora pot fi crescute.

• 
  La SANADOR, ai acces la toate investigațiile necesare pentru diagnosticarea colecistitei acute. Programează-te!

Astfel, pe hemogramă se pot observa creșteri ale leucocitelor (semn de infecție), transaminazelor (TGO, TGP – semn de afectare hepatică), bilirubinei, fosfatazei alcaline, GGT și colesterolului. În caz de complicații (pancreatită) pot apărea și creșteri ale lipazei și amilazei serice. În plus, sumarul de urină poate evidenția prezența pigmenților și a sărurilor biliare.

Investigațiile imagistice necesare pentru stabilirea diagnosticului de litiază biliară complicată cu colecistită acută includ:

• ecografia abdominală - metodă neinvazivă de diagnostic, disponibilă inclusiv într-un Compartiment de primiri urgențe, care permite vizualizarea calculilor, a bilei, a ficatului și a pancreasului,
• tomografia computerizată (CT) - are o sensibilitate foarte mare în diagnosticul litiazei biliare,
• colangiografia prin rezonanță magnetică  - permite reconstrucția arborelui biliar.

Dacă episodul de colecistită acută s-a remis prin repaus și tratament antibiotic, atunci o metodă de vizualizare a căilor biliare și de tratament folosită din ce în ce mai des este colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP).

Posibile complicații ale colecistitei acute

Colecistul inflamat și stagnarea bilei predispune la infecții. În plus, calculii pot perfora peretele bilei sau al canalelor biliare, ducând la vărsarea conținutului în ficat sau duoden. Toate aceste fenomene duc în final la cangrenă, adică la „moartea” țesutului vezicii biliare, mult mai frecventă la vârstnici și la bolnavii de diabet. Colecistita acută cangrenoasă este cea mai des întâlnită complicație (între 2% și 20% dintre colecistitele acute), având o evoluție nefavorabilă rapidă și o rată mare de mortalitate.

Alte complicații mai rare includ abcesul intraabdominal, formarea bilomului, pancreatita acută și cronicizarea angiocolitei, cu apariția colecistitei cronice și a cirozei biliare secundare.

Riscul de colecistită acută poate scădea prin prevenirea formării pietrelor la bilă, respectiv prin:

• scăderea treptată în greutate (dar scăderea ponderală prea rapidă poate favoriza formarea calculilor);
• schimbarea stilului de viață, cu evitarea alimentelor bogate în grăsimi și sărace în fibre, precum și efectuarea regulată de exerciții fizice moderate.

În plus, extragerea din timp a calculilor deja prezenți, care determină simptomatologie minimă (durere moderată, dar intermitentă), prin metode mai noi de tratament, precum ERCP, reduce la minimum riscul de colecistită acută.

Tratamentul colecistitei acute

În cazul instalării semnelor și simptomelor tipice de colecistită acută, se recomandă internarea în spital și supravegherea bolnavului. În primă fază, sunt indicate:

• repausul la pat;
• post negru;
• reechilibrarea hidro-electrolitică prin administrarea de perfuzii;
• administrarea de analgezice, antispastice și antibiotice.

O mare parte dintre cazurile de colecistită acută se remit prin administrarea de medicamente, dar riscul de a dezvolta noi episoade de colică biliară este crescut dacă pietrele nu sunt îndepărtate. În cazul în care colecistita nu se ameliorează prin metodele conservatoare sau sunt prezente complicații, este necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie).

Aceasta se poate face prin tehnica deschisă (clasică, realizată din ce în ce mai rar, din cauza recuperării postoperatorie anevoioase) sau prin chirurgie laparoscopică (gold-standard). Tehnicile de radiologie intervențională sunt din ce în ce mai populare și încep să înlocuiască chirurgia laparoscopică în cazurile necomplicate. Astfel, ERCP este o tehnică care permite explorarea radiologică a arborelui biliar, fiind totodată și o metodă de dezobstrucție endoscopică (care sparge calculii prin ultrasunete sau cu ajutorul laserului).

• 
  La Spitalul Clinic SANADOR, beneficiezi de proceduri moderne de tratament pentru colecistita acută, inclusiv prin metode minim invazive. Programează-te!

Indiferent de metoda de tratament aleasă, este esențial ca bolnavul să efectueze periodic investigații de rutină (cum este ecografia abdominală) și să se prezinte din timp la medic (încă de la apariția primelor dureri), pentru a evita instalarea complicațiilor, care sunt mult mai greu de gestionat și pot fi fatale.

Programează-te!