Totul despre anevrismul arterial periferic

Ce este anevrismul arterial periferic?

Anevrismul arterial periferic este o dilatație sub formă de sac sau o umflătură apărută la nivelul unei artere, alta decât aorta și vasele de sânge de la nivelul creierului. Anevrismul arterial periferic poate afecta, așadar, arterele membrelor superioare (arterele brahiale și axilare), membrelor inferioare (arterele femurale și popliteale), gâtului (arterele carotide) și cele care asigură perfuzia de sânge către organele din cavitatea abdominală (arterele mezenterice, artera splenică, celiacă, renală).

Anevrismul popliteal este cel mai frecvent tip de anevrism arterial periferic, afectând în jur de 70% dintre pacienții cu această afecțiune, iar în peste 50% dintre cazuri, anevrismele sunt bilaterale (afectează ambele membre).

Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Aproximativ 20% dintre anevrismele arteriale periferice afectează arterele iliace și femurale, care asigură fluxul de sânge către regiunea pelvină și membrele inferioare. În schimb, anevrismele membrelor superioare sunt mai rar întâlnite. Cei mai mulți pacienți care sunt diagnosticați cu aceste tipuri de anevrisme prezintă concomitent și un anevrism de aortă abdominală.

Ruptura unui anevrism, indiferent de localizarea sa, se asociază cu o serie de complicații serioase, amenințătoare de viață.

Cauze și factori de risc

Un anevrism arterial periferic apare din cauza slăbirii pereților arteriali într-un anumit punct. Există mai mulți factori care favorizează deteriorarea vaselor de sânge.

O cauză frecventă a anevrismului arterial periferic este ateroscleroza, o boală cronică, caracterizată prin depunerea plăcilor de aterom (compuse din grăsimi și alte substanțe) pe pereții arterelor, determinând îngustarea lor.

Alți factori de risc pentru anevrismul arterial periferic sunt:

Hipertensiunea arterială;
Sexul masculin – cazurile de anevrism arterial periferic sunt mai des întâlnite în rândul bărbaților (cu excepția celor splenice);
Vârsta peste 65 de ani;
Fumatul;
Prezența altor trei sau mai multor anevrisme;
Traumatismele, cum ar fi accidentele rutiere;
Bolile care afectează țesutul conjunctiv, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos;
Boala Behçet – o boală rară a vaselor de sânge.

Semne și simptome de anevrism arterial periferic

Anevrismul arterial periferic este adesea asimptomatic, fiind depistat întâmplător, în timpul unor investigații medicale efectuate în alte scopuri.

Totuși, atunci când simptomele sunt prezente, acestea diferă în funcție de artera afectată. Astfel, anevrismul arterial femural poate produce:

O umflătură la nivelul zonei inghinale, însoțită de senzația de pulsație;
Edeme (umflături) ale membrelor inferioare;
Senzație de presiune, disconfort sau durere în regiunea inghinală sau la nivelul picioarelor.

Anevrismul arterial popliteal se poate manifesta prin:

Umflarea zonei din spatele genunchiului;
Durere de genunchi;
Durere în partea inferioară a picioarelor, apărută la mers (claudicație);
Senzație pulsatilă în spatele genunchilor.

Anevrismul arterei splenice poate provoca durere abdominală în partea superioară stângă, care poate iradia spre umăr, însoțită de o senzație pulsatilă.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Complicații

Anevrismul arterial periferic se asociază cu o serie de complicații potențial invalidante sau chiar fatale:

Ruptura de anevrism: Rar, un anevrism se poate rupe, producând hemoragie, ceea ce pune viața în pericol. Riscul este mai mare atunci când anevrismul are un diametru mai mare de 2 cm;
Tromboembolism: Este definit de formarea unui cheag de sânge (tromb), care cauzează obstrucția unei artere. Întreruperea fluxului de sânge către membrele inferioare se poate manifesta prin modificarea culorii pielii în zona afectată, amorțeală, durere, lipsa pulsului în spatele genunchiului, afectarea mobilității membrului, piele rece la atingere. În cazuri severe, se asociază cu gangrenă (moartea țesutului) și cu pierderea membrului prin amputație;
Accident vascular cerebral: Riscul de AVC este ridicat în cazul pacienților cu anevrisme ale arterelelor membrelor superioare și ale arterelor gâtului (carotide).

Chiar dacă aceste complicații sunt rare, monitorizarea afecțiunii și tratamentul sunt esențiale pentru a prevenirea lor.

Stabilirea diagnosticului

Inițial, medicul cardiolog va analiza simptomatologia și istoricul medical al pacientului. În funcție de localizarea anevrismului arterial periferic, specialistul poate depista anomalia structurală chiar în timpul examenului clinic. Spre exemplu, o umflătură în zona inghinală poate anunța prezența unui anevrism de arteră femurală. Totuși, există și alte afecțiuni care produc semne similare (cum ar fi hernia inghinală). De aceea, investigațiile imagistice sunt esențiale pentru un diagnostic corect.

Tot în timpul examenului clinic, medicul poate utiliza stetoscopul pentru a asculta fluxul de sânge în arterele carotide. Un anevrism arterial la acest nivel poate produce un zgomot anormal.

Printre testele imagistice care pot fi necesare se numără:

Angio-CT – este un tip de tomografie computerizată (investigație cu raze X), utilizată pentru a vizualiza arterele;
Angio-RMN – reprezintă o investigație care utilizează câmpul magnetic pentru a prelua imagini detaliate de la nivelul vaselor de sânge;
Ecografie Doppler – implică deplasarea unui dispozitiv cu ultrasunete pe piele și ajută la examinarea fluxului de sânge în interiorul arterelor;
Angiografie periferică – presupune inserarea unui cateter (tub subțire) în vasele de sânge și injectarea unei substanțe de contrast, pentru a vizualiza structura arterelor, sub ghidajul razelor X.

Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Tratamentul pentru anevrismul arterial periferic

În funcție de starea generală de sănătate, de vârsta pacientului, dimensiunea anevrismului și localizarea acestuia, medicul va decide care este cea mai potrivită abordare terapeutică. În cazul unui anevrism de mici dimensiuni și asimptomatic, poate fi nevoie doar de monitorizări regulate.

Metodele de tratament pot include:

Medicație: Medicul poate prescrie anticoagulante, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. De asemenea, pot fi necesare antihipertensivele și medicamentele hipocolesterolemiante, dacă pacientul prezintă hipertensiune arterială sau colesterol mărit;
Intervenție chirurgicală clasică: Atunci când anevrismul are dimensiuni mari (spre exemplu, un diametru mai mare de 2 cm în cazul arterei popliteale), este necesară operația deschisă. Aceasta presupune îndepărtarea porțiunii afectate și înlocuirea acesteia cu o grefă artificială (din material sintetic) sau cu o autogrefă (un vas de sânge sănătos prelevat din altă parte a corpului);
Proceduri endovasculare: În cazul unor pacienți, poate fi efectuată o intervenție minim invazivă, și anume procedura EVAR (endovascular aneurysm repair – repararea endovasculară a anevrismului). Aceasta constă în efectuarea unei puncții (o înțepătură) în artera femurală, mai exact în zona inghinală. Specialistul în cardiologie intervențională introduce un cateter în vasul de sânge și îl avansează până la nivelul anevrismului, sub ghidajul razelor X. Prin intermediul cateterului, introduce apoi un dispozitiv cilindric, din cadru metalic, acoperit cu material sintetic (stent graft). Acesta este inserat în formă comprimată, iar ulterior este expandat în zona afectată. Dispozitivul rămâne fixat pe pereții arterei și preia funcția vasului în această regiune, astfel încât presiunea asupra anevrismului scade.

Măsuri de prevenție

Riscul apariției anevrismului arterial periferic poate fi redus prin adoptarea unor măsuri profilactice împotriva aterosclerozei și a hipertensiunii arteriale:

Respectarea unei diete echilibrate și sănătoase, cardioprotective, bogată în alimente vegetale. Meniul trebuie să includă proteine slabe, cum ar fi carnea albă de pasăre, peștele și leguminoasele boabe (năut, linte). De asemenea, trebuie consumate grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin, avocado, nucile, semințele și peștele gras (somon, macrou, hering). Lactatele consumate trebuie să fie degresate, iar cerealele rafinate să fie înlocuite cu cereale integrale. Alimentele trebuie să fie gătite prin tehnici dietetice, cum ar fi prin fierbere, gătire la abur sau în cuptor, evitând prăjirea în ulei;
Renunțarea la fumat;
Exerciții fizice regulate;
Menținerea unei greutăți corporale normale;
Limitarea consumului de alcool.

De asemenea, consultațiile și investigațiile medicale de rutină ajută la identificarea timpurie a factorilor de risc și a formelor asimptomatice de boală.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete pentru diagnosticul rapid și corect și tratamentul eficient al anevrismului arterial periferic. Consultațiile de cardiologie, realizate de medici dedicați și foarte experimentați, sunt completate de investigații imagistice performante, realizate cu echipamente de ultimă generație. În acest fel, anevrismul poate fi descoperit din timp, înainte de a provoca manifestări clinice.

Atunci când este indicat tratamentul chirurgical pentru anevrismul arterial periferic, procedura se poate realiza clasic, deschis, sau endovascular, adică minim invaziv, în funcție de indicația stabilită. Astfel, procedura EVAR este efectuată în condiții de maximă siguranță în Laboratorul de Cateterism Cardiac de la Spitalul Clinic SANADOR, singurul din România dotat cu două angiografe de ultimă generație, Philips Azurion 7.

Pentru cazurile în care este necesară o intervenție clasică de chirurgie vasculară pentru repararea anevrismului periferic, operația se desfășoară în cele mai bune condiții la Spitalul Clinic SANADOR, într-unul dintre cele mai performante blocuri operatorii din țară.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!