Ce este ruptura tendonului lui Ahile?

Ruptura tendonului lui Ahile apare la nivelul tendonului lui Ahile și care poate fi parțială sau completă. Tendonul lui Ahile este un cordon fibros care leagă mușchiul din spatele gambei cu osul călcâiului. Acesta este cel mai mare și mai rezistent tendon din organism. Leziunea apare atunci când tendonul se întinde până în punctul de rupere. Ruptura tendonului lui Ahile se produce cel mai frecvent în timpul practicării unui sport. Răsucirea gleznei, împiedicarea și căderea pot provoca, de asemenea, o ruptură de tendon ahilean. Programează-te la SANADOR pentru consultații complete, investigații realizate cu echipamente performante și tratamente moderne!

Watch on YouTube
  • 021 9699 Programează-te acum!

Cauze și factori de risc pentru ruptura de tendon ahilean

Mișcările bruște care pun presiune asupra tendonului lui Ahile pot duce la ruptură. Sporturile cu cel mai mare de risc de a produce ruptura tendonului lui Ahile sunt cele care necesită accelerări și opriri bruște precum fotbalul, baschetul sau tenisul. Tendonul lui Ahile rupt poate apărea și prin alte mecanisme: împiedicare, cădere sau călcare greșită cu răsucirea gleznei.

Factorii de risc pentru ruptura tendonului lui Ahile sunt:

  • vârsta: tendonul lui Ahile rupt apare cel mai frecvent la persoanele între 30 și 40 de ani;
  • sexul masculin;
  • obezitatea;
  • diabetul zaharat;
  • deficitul de colagen;
  • injecțiile cu steroizi;
  • anumite antibiotice (ex. ciprofloxacina, levofloxacina).
  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Semne și simptome de ruptură a tendonului lui Ahile

Semnul clasic într-o ruptură de tendon ahilean este senzația de pocnitură în partea din spate a gleznei. Acest semn determină în mod eronat senzația de lovire a tendonului, însă pacientul simte, de fapt, cum se rupe tendonul.

Alte semne și simptome provocate de tendonul lui Ahile rupt sunt:

  • durere ascuțită și bruscă în partea din spate a gambei sau gleznei;
  • umflături și vânătăi la nivelul gambei și gleznei;
  • durere la mers, mai ales la urcarea în pantă;
  • incapacitatea de a îndoi piciorul în jos sau de a împinge piciorul în timpul mersului;
  • incapacitatea de a sta pe degetele piciorului afectat.

Stabilirea diagnosticului

Ruptura tendonului lui Ahile este diagnosticată prin anamneză, examen clinic și investigații imagistice. Medicul vă va întreba despre simptomele dumneavoastră și despre modul în care s-a produs leziunea. Acesta va examina partea din spate a gambei și gleznei și poate simți un defect în tendon, identificând astfel locul rupturii. Medicul va efectua testul Thompson care atunci când este pozitiv are o specificitate destul de mare pentru ruptura tendonului lui Ahile. Medicul va strânge cu mâna mușchiul gambei și va observa mișcarea piciorului. Dacă piciorul nu se mișcă în timpul acestei strângeri înseamnă că tendonul lui Ahile este rupt.

Investigațiile imagistice precum radiografia, ecografia și examenul RMN pot fi indicate pentru a confirma diagnosticul de ruptură de tendon ahilean, pentru a stabili tipul rupturii (parțială sau completă) și pentru a exclude alte afecțiuni. În cadrul unui traumatism la nivelul gambei, radiografia este importantă pentru a exclude prezența unei fracturi.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tratamentul pentru ruptura de tendon ahilean

Tratamentul pentru ruptura tendonului lui Ahile depinde de vârstă, nivelul de activitate și de gravitatea leziunii. Tratamentul conservator (nechirurgical) este recomandat în cazul rupturii parțiale de tendon ahilean și în cazul pacienților în vârstă care au un risc operator mai înalt. Tratamentul chirurgical este recomandat în special atunci când ruptura tendonului lui Ahile este completă, iar pacientul este tânăr sau sportiv de performanță.

Tratamentul conservator (nechirurgical)

Tratamentul inițial pentru ruptura tendonului lui Ahile este reprezentat de repaus, menținerea în poziție ridicată a piciorului, administrarea de medicamente și gheață local pentru reducerea inflamației și durerii și de imobilizarea gleznei și piciorului. Se poate folosi ghips sau orteză pentru ruptura tendonului lui Ahile.

De obicei, imobilizarea ghipsată se realizează cu piciorul în poziție îndoită în jos și poate fi necesară pentru 6-12 săptămâni. Este posibil ca la început pacientul să nu poate susține toată greutatea pe picior și să aibă nevoie de cârje pentru a se deplasa.

O orteză pentru ruptura tendonului lui Ahile reprezintă o altă alternativă pentru imobilizarea gleznei și piciorului. Orteza trebuie ajustată de mai multe ori, pe parcursul a câteva săptămâni, pentru ridicarea piciorului. Imobilizarea cu orteză permite mersul și susținerea greutății. De asemenea, poate fi scoasă pentru a permite mișcarea gleznei.

Tratamentul chirurgical

Există diferite tipuri de intervenții chirurgicale pentru a repara tendonul lui Ahile rupt, însă toate tehnicile implică sutura capetelor rupte ale tendonului. Intervenția chirurgicală poate fi deschisă, situație care implică efectuarea unei tăieturi la nivelul gleznei pentru a repara tendonul. Intervenția chirurgicală poate fi și minim invazivă, prin sutură percutanată, situație în care chirurgul realizează incizii mai mici pentru a ajunge la tendon.

Intervenția minim invazivă este de preferat deoarece prezintă numeroase avantaje față de operația deschisă: spitalizare de scurtă durată, cicatrici aproape insesizabile, risc scăzut de complicații și recuperare mai rapidă. În anumite cazuri, când sutura tendonului ahilean nu este posibilă în mod corespunzător, poate fi necesară reconstrucția tendonului ahilean.

Kinetoterapie

Exercițiile de kinetoterapie sunt necesare, indiferent tratamentul a fost chirurgical sau nu. Acestea fac parte din tratamentul de recuperare după ruptura tendonului lui Ahile și ajută la recăpătarea forței musculare și a mobilității.

Perioada de recuperare după ruptura tendonului lui Ahile este similară, indiferent dacă tratamentul aplicat a fost conservator sau chirurgical. Reluarea activităților normale, inclusiv a sporturilor cu impact redus se poate face după 4-6 luni. Sporturile cu impact crescut precum fotbalul, tenisul sau baschetul pot necesita o perioadă mai lungă de recuperare după ruptura tendonului lui Ahile.

Măsuri de prevenție

Pentru a reduce șansele de ruptură de tendon ahilean, se pot lua următoarele măsuri:

  • efectuarea de exerciții de încălzire înainte de un antrenament sau joc sportiv;
  • alternarea sporturilor cu impact ridicat, cum ar fi alergarea, cu sporturile cu impact redus, precum mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau înotul;
  • evitarea activităților care solicită excesiv tendonul lui Ahile, precum alergarea în pantă și săriturile;
  • evitarea alergării pe suprafețe dure sau alunecoase;
  • creșterea treptată a intensității exercițiilor.

Tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, medicii ortopezi experimentați tratează frecvent pacienți cu ruptură a tendonului lui Ahile, atât nechirurgical, cât și chirurgical. Înainte de alegerea tratamentului potrivit, aceștia realizează investigații cu aparate moderne, ca echipamentele RMN cu putere 3T, inclusiv RMN Siemens Magnetom Vida 3T, cel mai avansat sistem de diagnostic prin rezonanță magnetică.

Când este indicată intervenția chirurgicală, chirurgii foarte bine pregătiți ai SANADOR o efectuează într-un bloc operator modern din Spitalul Clinic SANADOR, unde pacienții se bucură de îngrijire și monitorizare atentă. Pentru exercițiile de gimnastică medicală necesare pentru recuperare, pacienții se pot adresa Departamentului de Medicină Fizică și Reabilitare SANADOR, unde au acces la programe personalizate, pe care le aplică sub îndrumarea unor profesioniști dedicați.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR