Ce este guta?

Guta este o afecțiune caracterizată de inflamația articulațiilor din cauza nivelurilor crescute de acid uric în sânge. Acidul uric se formează prin descompunerea purinelor, iar acesta poate fi eliminat prin rinichi sau poate forma cristale de urat în articulații. Purinele sunt substanțe produse în mod natural în organismul nostru, dar se găsesc și în carnea roșie, fructe de mare, precum și în băuturile alcoolice, alimentele și băuturile dulci. Vino la SANADOR pentru tratament modern!

Acidul uric se dizolvă în mod normal în circulația sanguină și este excretat prin rinichi în urină. Cu toate acestea, în cazul unei supraproducții de acid uric sau a unei eliminări ineficiente din partea rinichilor, acesta poate să se acumuleze, generând cristale în jurul articulațiilor sau în țesuturile adiacente. Aceste cristale de urat sunt asociate cu simptome precum durerea, inflamația și umflarea. Guta este mai frecvent întâlnită în articulația degetului mare de la picior, dar poate să apară și în alte zone, inclusiv la nivelul genunchilor, gleznelor, picioarelor, mâinilor și coatelor.

Watch on YouTube
  • 021 9699 Programează-te acum!

Cauze și factori de risc

Acidul uric în exces cauzează guta. Când nivelurile de acid uric devin prea mari în sânge (hiperuricemie), cristalele de acid uric pot începe să se formeze și să se acumuleze în articulații. Aceste cristale pot cauza inflamație și iritație în jurul articulațiilor, provocând episoade dureroase de gută. Este important de reținut că, deși hiperuricemia poate fi prezentă temporar în corpul unei persoane, acest lucru nu înseamnă neapărat că se va dezvolta și guta. Există mulți oameni care au niveluri ridicate de acid uric, dar nu experimentează niciodată episoade de gută.

Mai mulți factori de risc pot contribui la creșterea nivelului de acid uric în corp. Consumul anumitor alimente și băuturi poate contribui la creșterea nivelului de acid uric, crescând astfel riscul de gută. Guta este mai des întâlnită la persoanele supraponderale, deoarece excesul de greutate poate duce la o producție crescută de urat în corp, care depășește capacitatea rinichilor de a-l elimina.

Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bolile cardiace și cele renale, precum și utilizarea anumitor medicamente antihipertensive, pot fi asociate și ele cu niveluri ridicate de acid uric. Există, de asemenea, un risc crescut de apariție a gutei în cazul persoanelor cu antecedente familiale de această afecțiune.

Guta este mai des întâlnită la bărbați decât la femei și poate să apară la orice vârstă, însă riscul crește pe măsură ce bărbații îmbătrânesc. În contrast, femeile dezvoltă rar gută înainte de menopauză. Totuși, după menopauză, când nivelurile de estrogen scad, riscul de gută la femei crește. În plus, traumatismele sau intervențiile chirurgicale recente pot declanșa uneori un atac de gută, la fel ca și unele vaccinuri.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cum se manifestă guta?

Simptomele gutei pot să nu fie evidente decât în timpul unei crize de gută. În timpul acestor crize, care pot dura între cinci și șapte zile, simptomele devin pronunțate. Cristalele de urat se acumulează în articulații, provocând inflamație și durere. Crizele de gută sunt adesea mai intense în timpul nopții și pot debuta brusc, fiind caracterizate de durere intensă, umflare, roșeață și căldură în articulațiile afectate.

Cristalele de urat pot rămâne în articulații timp îndelungat, fără să provoace simptome evidente. Cu toate acestea, atunci când se acumulează în cantități mari, aceste cristale pot irita articulațiile, cauzând o criză de gută. Aceasta reprezintă un episod acut de inflamație care poate fi declanșat în mod neașteptat, cauzând durere și disconfort sever. Articulațiile afectate devin extrem de sensibile și dureroase la atingere.

Când cristalele de urat se acumulează sub piele, ele formează umflături cunoscute sub numele de tofi gutoși. Acestea pot varia în culoare, de la alb la galben, și pot fi observate cu ochiul liber. De obicei, aceste umflături nu sunt dureroase, dar pot afecta desfășurarea activităților zilnice obișnuite. Tofii gutoși pot să provoace deteriorarea cartilajului și a oaselor, ceea ce poate duce la dureri constante la nivelul articulațiilor.

Guta apare mai frecvent în articulațiile de la extremitățile membrelor. Acest lucru se poate datora faptului că aceste părți ale corpului sunt mai reci, iar temperaturile scăzute facilitează formarea cristalelor.

Stabilirea diagnosticului

Diagnosticul gutei începe cu un examen fizic realizat de către medic. Acesta întreabă despre simptome și va examina articulațiile afectate. Ulterior, se vor efectua analize de sânge și investigații imagistice pentru a confirma diagnosticul.

Se vor efectua analize de sânge pentru a măsura nivelul de urat. Nivelurile crescute de urat în sânge pot indica prezența gutei, însă este important să se ia în considerare întregul tablou clinic pentru a face un diagnostic precis, deoarece există posibilitatea ca anumite persoane să aibă niveluri crescute de urat din alte motive decât gută.

În plus, investigațiile imagistice precum ecografia și tomografia computerizată pot fi utile pentru a identifica deteriorarea articulațiilor și prezența cristalelor de urat.

Radiografiile sunt utilizate pentru a detecta schimbările structurale ale oaselor și ale articulațiilor, care pot fi cauzate de prezența gutei pe termen lung.

Testul de lichid sinovial este o modalitate eficientă de a confirma diagnosticul și de a exclude alte posibile cauze ale simptomelor. Acesta implică recoltarea unei mostre de lichid din interiorul unei articulații, care este apoi examinată la microscop pentru a identifica cristalele de urat.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile gutei

Complicațiile gutei pot fi diferite de la o persoană la alta. În timp ce unele persoane pot să nu mai aibă niciodată alte episoade de gută, altele pot suferi de mai multe episoade pe an. Pentru pacienții care suferă de gută recurentă, există opțiuni terapeutice medicamentoase care pot contribui la reducerea frecvenței și severității episoadelor de gută.

Dacă nu este tratată corespunzător, guta poate provoca deteriorarea articulațiilor și chiar la osteonecroză. O altă complicație a gutei este apariția tofilor gutoși, care apar datorită acumulării cronice a cristalelor de urat în țesuturile moi sub piele și în jurul articulațiilor. Nivelurile ridicate de acid uric pot duce la cristalizarea acestuia în rinichi, ceea ce poate cauza formarea de calculi renali. Aceștia pot determina dureri intense de spate.

Tratamentul recomandat

Tratamentul pentru gută se axează pe tratamentul episoadelor acute și prevenirea recurenței ulterioare a acestora. Înțelegerea faptului că tratamentul crizelor de gută nu influențează nivelurile de urat sau frecvența viitoare a episoadelor de gută este esențială. Opțiunile terapeutice comune includ antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), steroizii și colchicina.

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt adesea utilizate pentru a trata atacurile de gută, reducând durerea și inflamația. Tratamentul cu AINS ar trebui început imediat ce apar semnele unei crize de gută, deoarece tratarea cât mai rapidă este importantă.

Colchicina, deși nu este un analgezic, poate reduce eficient inflamația cauzată de cristalele de urat. Similar cu AINS, începerea tratamentului cu colchicină imediat ce apar primele semne ale unui episod acut este esențială. Este important să evitați colchicina dacă suferiți de o boală renală cronică.

Steroizii sunt eficienți în tratarea atacurilor acute de gută și pot fi administrați oral sau prin injecție intramusculară sau intraarticulară.

Regimul alimentar pentru gută

Anumite alimente și băuturi pot crește nivelurile de acid uric din sânge și pot declanșa crize de gută. Este recomandată evitarea consumului de băuturi alcoolice și alimente sau băuturi dulci. De asemenea, este bine ca persoanele afectate să evite consumul de carne și de fructe de mare.

S-a demonstrat că o dietă adecvată poate contribui la reducerea nivelurilor de acid uric în sânge cu până la 15%. O dietă pentru prevenirea gutei ar trebui să includă o mulțime de legume, fructe și carbohidrați complecși.

Este benefic consumul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, care pot ajuta la reducerea nivelurilor de acid uric din sânge și, implicit, la scăderea riscului de atacuri de gută. De asemenea, cireșele pot fi utile în prevenirea gutei, deoarece există dovezi că acestea pot reduce frecvența episoadelor. În plus, creșterea consumului de apă contribuie la buna funcționare a rinichilor și îi ajută să elimine acidul uric din organism.

Cum poate fi prevenită o criză de gută?

Există două abordări principale pentru prevenirea crizelor de gută: una care se concentrează pe modificări ale stilului de viață și alta care implică utilizarea medicamentelor. Prevenția nemedicamentoasă implică restricția sau evitarea completă a consumului de alcool, asigurarea unei hidratări adecvate prin consumul regulat de apă, menținerea unei greutăți sănătoase sau pierderea excesului de greutate printr-o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate și excluderea din dietă a alimentelor care pot declanșa crizele de gută.

Pe de altă parte, prevenția medicamentoasă implică evitarea medicamentelor care pot provoca crize de gută. Administrarea de medicamente prescrise pentru gută, cum ar fi alopurinolul sau febuxostatul, care pot reduce nivelurile de urat din sânge, previn formarea de cristale noi și dizolvă cristalele de urat din articulații.

Alopurinol este cel mai des utilizat medicament pentru prevenirea crizelor de gută. Acesta acționează prin reducerea cantității de urat produsă de organism. Totuși, alopurinolul poate fi problematic pentru persoanele cu probleme renale, deoarece este eliminat din organism prin rinichi.

Febuxostat este un alt medicament utilizat pentru tratarea gutei. Acesta acționează în mod similar cu alopurinolul, dar este metabolizat în principal de către ficat. Febuxostatul este adesea prescris în cazurile în care pacientul nu poate lua alopurinol sau nu tolerează acest medicament.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, persoanele cu atacuri de gută au acces la consultații complete, analize și investigații complete. Laboratorul SANADOR asigură rezultate rapide și precise, datorită dotărilor performante. Analizele sunt utile și pentru preîntâmpinarea atacurilor de gută, pentru că nivelul ridicat al acidului uric din sânge poate fi descoperit înainte de apariția unor manifestări. Investigațiile imagistice sunt efectuate cu echipamente performante, așa cum sunt computerele tomograf Siemens CT Definition Edge 128 slice-uri, care furnizează imagini de mare claritate, cu o doză minimă de iradiere.

Medicii interniști sau reumatologi experimentați și bine pregătiți de la SANADOR prescriu tratamentul potrivit și oferă recomandări pentru ameliorarea simptomelor apărute în atacurile de gută, precum și pentru reducerea riscului de complicații. Pacienții au acces la consultații multidisciplinare, pentru un tratament integrat.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR