Ce sunt fracturile la copii?

Copiii sunt expuși unui număr mare de traumatisme, ce pot cauza de la contuzii ușoare, până la fracturi deschise, ce necesită tratament complex. Spre deosebire de adulți, oasele copiilor prezintă o serie de particularități morfo-funcționale cu impact direct asupra mecanismelor de producere ale fracturilor. În general, fracturile care apar la copii asociază mai puține complicații și se vindecă mult mai rapid decât la adulți.

Există o predispoziție sezonieră, traumatismele survenind mai frecvent în anotimpul cald, atunci când copiii sunt expuși timp mai îndelungat la activități fizice viguroase. Din punct de vedere al vârstei, incidența fracturilor în rândul copiilor crește direct proporțional cu vârsta.

Fractura înseamnă întreruperea continuității osoase produsă în urma unor traumatisme de intensitate variabilă și poate surveni fie pe un os sănătos, fără leziuni preexistente, fie pe os fragilizat anterior de anumite afecțiuni (distrofia osoasă, osteita, osteosarcomul etc.), în urma unor traumatisme minore.

Particularitățile aparatului locomotor la copii

Copilul nu este un adult în miniatură. Anatomia și biomecanica sistemului osos la copil diferă de ale adultului, determinând tipuri specifice de fracturi la această categorie de vârstă. Suplimentar, nici tratamentul nu urmează aceleași reguli ca la adulți.  

Un element specific copiilor este reprezentat de prezența cartilajelor de creștere, la limita dintre epifiza și metafiza oaselor lungi, care asigură creșterea osului în lungime. În urma unui traumatism, cartilajul de creștere poate fi afectat, iar tratamentul necesită o atenție deosebită, pentru a evita orice risc de afectare a creșterii.

Fractura la copil suferă un proces deremodelare și tinde să ducă osul la forma lui anatomică normală. Astfel, nu este obligatorie o aliniere perfectă a fragmentelor osoase, iar prin procesul de remodelare osul va ajunge la poziția corectă.

Osul crește în grosime prin intermediul periostului. Periostul reprezintă o membrană conjunctivă bogat vascularizată ce acoperă osul la exteriorul său. Protejează osul împotriva leziunilor și are rol în consolidarea fracturilor, astfel vindecarea apare mai rapid datorită periostului. Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, periostul devine mai subțire, acest lucru explicând de ce fracturile la adulți se vindecă mai greu decât în copilărie.

Elasticitatea mare a oaselor și rezistența crescută la încurbare este dată de stroma osoasă bogată în țesut conjunctiv elastic și de buna hidratare a osului. Acest aspect determină apariția unor tipuri de fracturi ce apar exclusiv la copii, fără linii de fractură macroscopice vizibile radiologic.

Tipuri de fracturi la copii

Printre principalele tipuri de fracturi care pot să apară la copii se numără:

  • Fractura în lemn verde, specifică pentru vârstele mici, produse în urma unor traumatisme de intensitate mică. Se produce ruptura corticalei și a periostului la nivelul convexității osului, pe când periostul părții concave rămâne intact.
  • Deformarea plastică, un alt tip de fractură exclusiv întâlnită la copii, constă în arcuirea oaselor, fără evidențierea unei linii de fractură macroscopică. Acest tip de fractură apare la nivelul oaselor antebrațului, la copiii de 1-3 ani.
  • Fractura subperiostală se caracterizează prin lezarea ambelor corticale, însă periostul rămâne intact și împiedică deplasarea fragmentelor. Se întâlnește numai în perioada copilăriei.
  • Fractura prin tasare se produce la nivelul oaselor lungi ale membrelor și constă în penetrarea axială a diafizei în metafiză.
  • Leziunile traumatice ale cartilajului de creștere sunt un tip particular de fracturi ale copiilor, ce necesită o atenție deosebită deoarece au potențial crescut de afectare a creșterii osului sau producerea de deviații axiale. Se regăsesc 5 tipuri de leziuni, conform clasificării Salter Harris.
  • Fracturile complete se produc în urma unor traumatisme puternice și asociază frecvent deplasări importante.
  • Indiferent de tipul de fractură, tratamentul trebuie să fie rapid și corect. Programează un consult de specialitate la SANADOR!

Semnele și simptomele unei fracturi la copil

Semnele și simptomele unei fracturi pot depinde de tipul de fractură și de zona afectată (fractură de radius, fractură de gleznă, fractură de metatarsian, fractură de antebraț, etc.)

Clinic, semnele clasice ale unei fracturi (întreruperea continuității osoase, mobilitate anormală, crepitațiile osoase) pot fi absente, caz în care se poate face confuzia cu o entorsă sau o contuzie puternică. Pacientul poate acuza durere sau tumefacție locală, iar în funcție de modul de producere al traumatismului, pot exista semne asociate: escoriații, hematoame, plăgi deschise.

În cazul copiilor de vârstă mică, diagnosticul clinic este dificil, în absența semnelor patognomonice ale unei fracturi. Copilul poate fi agitat, va plânge puternic și poate indica zona dureroasă.

Fracturile la copii produc mai puține complicații, dar tratamentul trebuie să fie aplicat cât mai repede.

Diagnosticul fracturilor la copii

Diagnosticul unei fracturi la copil se pune pe baza examinării clinice, anamnezei și investigațiilor radiologice.

O radiografie corectă trebuie să fie efectuată din cel puțin două incidențe și să prindă articulația supra- și subiacentă zonei afectate.

  • Secția de Ortopedie Pediatrică SANADOR asigură investigațiile necesare în cazul fracturilor la copil. Alege SANADOR!

Primul ajutor în caz de fracuri la copii

Primul ajutor în fracturile deschise la copil constă în oprirea sângerării, pentru a preveni un șoc hemoragic. Acest lucru se va realiza prin presarea zonei afectate cu comprese sterile, până la ajungerea la un serviciu de urgență.

De asemenea, pentru a alina durerea, se recomandă aplicarea locală de gheață. Încercarea de repoziționare, de realiniere a osului însă este contraindicată, pentru că o astfel de manevră leza vasele și nervii.

Tratamentul fracturilor la copii

Tratamentul fracturilor la copii poate fi ortopedic sau chirurgical. În cazul pacienților pediatrici, tratamentul ortopedic ar trebui să fie prioritar. Însă anumite tipuri de fracturi necesită intervenții chirurgicale pentru a asigura o reducere corectă. În această categorie intră și fracturile cu traiect intra-articular, caz în care trebuie refăcută articulația anatomic.

În unele tipuri de fracturi, poziția anatomică a osului nu poate fi menținută doar prin intermediul aparatului gipsat, astfel că este necesară fixarea oaselor cu diferite tipuri de materiale. Ca mijloace de osteosinteză, prin care se menține poziția fragmentelor de fractură în urma manevrelor de reducere, pot fi folosite broșe, șuruburi, tije, plăci, fixator extern etc.

Este obligatoriu ca pe durata imobilizării gipsate să fie respectate întocmai recomandările medicului specializat în ortopedie pediatrică, pentru evitarea eventualelor complicații și recuperarea rapidă și completă a funcției segmentului lezat.

Recuperarea fracturilor la copil

Recuperarea este mult mai rapidă la copii, potențialul de regenerare este crescut și de cele mai multe ori este suficientă o simplă imobilizare gipsată atunci când nu există o deplasare a fragmentelor de fractură sau când deplasarea este minimă.

Pentru cazurile cu deplasare semnificativă, pentru cele mai bune rezultate este nevoie de manevre de reducere a fracturii, adică realinierea fragmentelor osoase înainte de a aplica imobilizarea gipsată.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR