Arteriografia renală

Ce este arteriografia renală?

Arteriografia renală sau angiografie renală este o metodă de diagnostic indicată pentru vizualizarea vaselor de sânge care alimentează rinichii. Procedura este minim invazivă, bazată pe fluoroscopie, o tehnică prin care sunt obținute imagini video în timp real cu anumite structuri interne, prin transmiterea continuă de raze X.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Arterele renale sunt două vase pereche, scurte, cu lungimi de aproximativ 4-6 centimetri și calibru de 5-6 milimetri. Acestea se desprind perpendicular din aorta abdominală la nivelul vertebrelor lombare L1-L2. Arterele renale alimentează rinichii cu o mare cantitate de sânge, care este filtrat, în vederea eliminării prin urină a excesului de apă și a toxinelor rezultate.

Indicații

O arteriografie de artere renale poate fi indicată pentru planificarea tratamentului unor afecțiuni ale rinichilor, după efectuarea altor investigații imagistice în prealabil, precum ecografie abdominală, tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN) abdominală.

Afecțiunile care pot fi depistate cu ajutorul arteriografiei renale sunt:

• Anevrismul de arteră renală – arteriografia poate evidenția anumite dilatări localizate ale arterelor renale, determinate de slăbiciunea pereților acestora;
• Stenoza de artere renale – reprezintă îngustarea (scăderea calibrului) arterelor renale; aceasta poate fi cauza unei hipertensiuni arteriale de cauză neexplicată;
• Trombi (cheaguri de sânge) la nivelul arterelor renale;
• Obstrucții (ocluzii) ale arterelor renale – blocajul intrinsec al arterelor renale este, cel mai adesea, determinat de plăcile de ateroscleroză;
• Vasospasm – contracția bruscă a peretelui vascular, cu scăderea consecutivă a calibrului vasului și a fluxului vascular către rinichi;
• Malformații arterio-venoase – acele comunicări anormale între arterele și venele mici din patul vascular renal;
• Hemoragii (sângerări) ale arterelor renale;
• Tumori renale.

Arteriografia renală poate fi indicată și pentru evaluarea complicațiilor apărute în urma transplantului renal. De asemenea, poate fi utilă în cazul în care medicul urolog sau nefrolog suspectează o anumită afecțiune renală care nu este evidențiată la alte investigații de tip imagistic, precum tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN).

Avantajele arteriografiei renale

Arteriografia renală este o procedură minim invazivă de cardiologie intervențională care permite diagnosticarea și tratamentul unor afecțiuni renale în timpul aceleiași proceduri, evitând astfel riscurile unei intervenții chirurgicale propriu-zise.

Astfel, angiografia renală permite efectuarea unor tehnici precum:

• Angioplastie renală – permite redeschiderea unui vas de sânge blocat sau înfundat, prin umflarea unui mic balonaș special; ulterior, pentru menținerea deschisă a vasului renal, medicul poate monta un dispozitiv metalic expandabil sub formă de tub, numit stent;
• Embolizarea arterială pentru tratamentul unor tipuri de tumori renale – această tehnică permite introducerea unei substanțe care blochează aportul vascular al tumorii respective, pentru a distruge formațiunea sau pentru a-i reduce dimensiunile; uneori, această procedură este realizează în combinație cu tratamentul chirurgical; embolizarea poate fi utilizată și pentru tratarea unor hemoragii ale arterelor renale.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Pregătirea pentru procedură

Inițial, medicul specializat în cardiologie intervențională sau în radiologie intervențională va avea o discuție cu pacientul, în care îi va prezenta atât beneficiile, cât și riscurile aferente procedurii. Pacientul trebuie să-i spună medicului detalii despre istoricul său medical, dacă are anumite afecțiuni cronice, alergii la substanță de contrast sau la iod.

De asemenea, este foarte important de menționat dacă pacientul se află sub tratament cu diverse medicamente, mai ales dacă acestea sunt de tipul celor care fluidizează sângele, cum sunt antiagregantele sau anticoagulantele, pentru că administrarea acestora trebuie oprită înainte de efectuarea intervenției. Femeile trebuie să menționeze dacă sunt însărcinate, întrucât expunerea fătului la radiații implică un risc de dezvoltare a unor malformații congenitale.

După ce medicul află și consemnează aceste informații, va ruga pacientul să își scoată orice tip de bijuterie, proteză sau dispozitiv metalic care poate interfera cu razele X. Aportul alimentar și hidric va fi oprit cu 6-8 ore înaintea intervenției. Odată poziționat pe masa radiologică, un medic anestezist îi va monta pacientului o linie venoasă la nivelul brațului, pentru administrarea unor sedative.

Cum se realizează arteriografia renală?

Înainte de a efectua procedura, medicul va anestezia local zona de abord vascular. De cele mai multe ori este folosit abordul arterei femurale, de la nivel inghinal, însă specialistul poate utiliza și abordul arterei radiale, la nivelul antebrațului.

Odată anesteziată zona, medicul va realiza o incizie, urmată de introducerea unui cateter la nivelul arterei. Cateterul este un tub lung și flexibil, care este avansat prin sistemul arterial până la nivelul arterelor renale. Ghidarea cateterului este realizată sub control radioscopic, prin vizualizarea imaginilor în timp real, pe ecranul de angiografie.

Prin intermediul cateterului, medicul va injecta substanță de contrast, care permite opacifierea arterelor renale, iar imaginile vaselor renale pot fi obținute cu ajutorul razelor X. Vizualizarea vaselor renale poate dezvălui anumite afecțiuni, moment în care echipa medicală poate decide necesitatea unor manevre suplimentare de tratament. De exemplu, medicul poate decide montarea unui stent acolo unde există obstrucții ale vaselor, în timpul aceleiași investigații.

Astfel, procedura poate dura de la câteva minute până la 2-3 ore, în funcție de complexitatea cazului. După efectuarea intervenției, medicul va scoate cateterul și va aplica presiune pe locul de abord timp de câteva minute, pentru a preveni sângerările.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Recuperarea după investigație

După o arteriografie renală, perioada de recuperare poate dura 12-24 de ore, în funcție de complexitatea procedurii și de tipul de abord utilizat. După intervenție, pacientul va fi mutat în salon, pentru repaus de câteva ore la pat și pentru a-i fi monitorizate semnele vitale. Membrul la nivelul căruia a fost efectuată incizia va fi ținut drept pentru o perioadă de cel puțin 12 ore, pentru a stimula vindecarea.

În această perioadă, medicul poate recomanda medicație analgezică și antiinflamatorie, pentru ameliorarea durerii de la nivelul inciziei. Este încurajat un aport hidric ridicat imediat după procedură, pentru a stimula eliminarea mai rapidă a substanței de contrast din organism. Dieta și activitățile uzuale pot fi reluate imediat după terminarea perioadei de spitalizare. Mamele sunt sfătuite să amâne alăptarea pentru aproximativ 24 de ore post-intervenție, timp necesar pentru ca substanța de contrast să fie eliminată în totalitate din organism.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Riscuri și contraindicații ale arteriografiei de artere renale

Angiografia renală este, în general, o procedură sigură. Există însă câteva riscuri, pe care medicul le va aduce la cunoștința pacientului:

• Alergie la substanța de contrast;
• Lezarea peretelui vasului arterial în timpul avansării cateterului; acesta se poate complica prin obstrucția vasului prin formarea unor cheaguri;
• Afectare renală determinată de administrarea substanței de contrast;
• Sângerări la nivelul arterelor renale;
• Hematoame (acumulări de sânge) la locul de abord vascular;
• Infecții la nivelul inciziei.

Deși nu există contraindicații pentru efectuarea procedurii, în cazul unor categorii de pacienți este necesară o precauție crescută:

• Pacienții cu alergii severe, în special la iod sau la substanță de contrast;
• Pacienți cu tulburări de coagulare a sângelui, care prezintă risc hemoragic crescut;
• Pacientele gravide;
• Pacienții cu funcție renală scăzută, pentru care substanța de contrast poate avea o toxicitate ridicată.

În cazul acestor pacienți, medicul poate recomanda investigații imagistice non-invazive, precum angio-CT sau angio-RMN. Acestea pot furniza imagini detaliate ale vascularizației renale, însă nu pot fi utilizate și pentru tratamentul afecțiunilor diagnosticate.

Arteriografie renală la Spiralul Clinic SANADOR

Laboratorul de Cateterism al Spitalului Clinic SANADOR dispune de cele mai performante echipamente disponibile în prezent pentru efectuarea de arteriografii și angioplastii – angiografele de ultimă generație Philips Azurion 7.

Astfel, pacienții care au indicație pentru arteriografie renală beneficiază de tratament în deplină siguranță, cu recuperare rapidă și risc redus de complicații. Laboratorul de cateterism cardiac este dotat cu sistem de ventilație cu presiune pozitivă, care aspiră ionii generați în timpul procedurilor, astfel încât pacientul este expus la o doză redusă de radiații.

Echipa medicală specializată în cardiologie intervențională și în radiologie intervențională are experiență îndelungată în efectuarea diferitelor tipuri de arteriografie, procedurile putând fi completate, dacă există indicație, cu tratament prin angioplastie periferică, angioplastie carotidiană sau angioplastie coronariană cu stent.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Programează-te!