Polisomnografia: Ce este și când este recomandată
Ce este polisomnografia?
Polisomnografia (PSG) este o investigație complexă, utilă în diagnosticul tulburărilor de somn, printre care sindromul de apnee în somn. Prin integrarea istoricului pacientului și a unor teste suplimentare, poate diagnostica, de asemenea, narcolepsia, tulburările de mișcare în somn și anumite categorii de boli încadrate ca parasomnii (somnambulismul, teroarea în somn etc.).
PSG se efectuează în general sub supraveghere medicală, într-un laborator de somn. Pacientul doarme conectat la numeroși senzori care monitorizează multiple activități fiziologice ale organismului.
-
În Spitalul Clinic SANADOR polisomnografia se efectuează conform recomandărilor ghidurilor internaționale.
Care sunt indicațiile polisomnografiei?
Cea mai importantă indicație de polisomnografie o reprezintă sindromul de apnee în somn, forma obstructivă (SASO). SASO reprezintă o patologie din ce în ce mai frecvent întâlnită în populație, prevalența acestei patologii fiind în directă relație cu prevalența în creștere a obezității (obezitatea fiind principalul factor de risc pentru SASO).
Altă indicație frecventă pentru PSG reprezintă titrarea presiunii necesare pentru a corecta SASO deja diagnosticat. Pe langă monitorizarea specifică PSG se adaugă un dispozitiv care generează un flux de aer cu presiune pozitivă, ce va fi administrat pacientului prin intermediul unei măsti. Presiunea cu care funcționează acest dispozitiv va fi ajustată manual de către un operator, sau poate fi folosit un dispozitiv automat care modifică presiunea în funcție de eventimentele respiratorii pe care le sesizează când pacientul doarme.
-
Polisomnograful Alice 6, produs de Philips Respironics, este un PSG de ultimă generație, capabil să monitorizeze toți parametrii recomandați.
PSG se mai poate indica și în următoarele condiții:
- pacient cunoscut cu SASO, care folosește corespunzător dispozitivul indicat cu presiune pozitivă, dar rămâne simptomatic (somnolent, obosit în timpul zilei, persistă pauzele de respirat în timpul somnului);
- pacient cunoscut cu SASO, care folosește dispozitive orale pentru corectarea SASO. Înregistrarea PSG în acest context are rolul a verifica eficiența acestor dispozitive;
- pacient cu boli cardiopulmonare în stadii avansate, care sunt suspecți de sindrom de apnee în somn central;
- pacienți obezi cu SASO cunoscut, după o intervenție chirugicală care are ca scop și corectarea SASO (ex. chirurgie bariatrică).
- evaluarea pacientului cu patologie complexă: sindrom de apnee în somn central, respirație de tip Cheyne-Stokes, hipoventilație (sindrom de obezitate-hipoventilație, boli toracice restrictive – cifoscolioză severă sau hipoventilație întâlnită în boli neuromusculare), miscări periodice ale membrelor în somn, parasomnii, tulburări de somn legate de stadiul REM.
Dacă necesită diagnosticul diferențial cu epilepsia nocturnă se poate folosi EEG extinsă atașată dispozitivului de tip PSG; în acest context, este importantă colaborarea dintre un medic somnolog și neurolog.
În schimb, nu există contraindicații pentru o astfel de înregistrare. Totuși, pacientul ar trebui să fie stabil din punct de vedere medical, deoarece, chiar dacă este o înregistrare supravegheată, de obicei personalul medical care efectuează supravegherea nu va fi disponibil imediat. Pentru pacienții cu boli neuromusculare (ex. distrofii musculare, SLA, leziuni medulare), pot fi necesare pregătiri anterior internării pacientului.
Pacienții cu infecții acute de căi aeriene superioare, care tușesc excesiv sau au congestie nazală importantă, ar trebui reprogramați, deoarece simptomele pot altera calitatea înregistrării.
Complicațiile PSG sunt extrem de rare și se datorează în principal iritației locale date de adezivul folosit pentru fixarea senzorilor. Disconfortul pacientului dat de prezența senzorilor și dormitul într-un salon supravegheat este de așteptat și poate fi ameliorat prin explicarea în detaliu a beneficiilor PSG.
Când și cum ajunge un pacient să efectueze o polisomnografie? Există semne de alarmă?
“Simptomele de alarmă” sunt tocmai cele care ridică suspiciunea de sindrom de apnee în somn. Respectiv, prezența sforăitului zgomotos, a pauzelor de respirat în timpul somnului, a senzației de somn neodihnitor sau a somnolenței diurne excesive ar trebui să determine pacientul să caute ajutor medical și să primească recomandarea pentru o astfel de înregistrare.
Alte motive pentru care un pacient ar trebui să primească indicația de polisomnografie sunt pacienții obezi care se evaluează în vederea intervenției de chirurgie bariatrică, pacienți obezi cu hipertensiune arterială rezistentă la tratament sau care prezintă un profil non-deeper în cadrul unei monitorizări ambulatorii ale tensiunii arteriale (respectiv, pacienți care prezintă în mod paradoxal o creștere a valorilor tensiunii arteriale în timpul nopții).