Ce este ficatul gras sau steatoza hepatică?

Boala ficatului gras sau steatoza hepatică definește acumularea de grăsime în hepatocite, celulele din structura ficatului. În mod normal, ficatul conține o cantitate redusă de țesut adipos (grăsime). Atunci când cantitatea de țesut adipos depășește 5% din greutatea ficatului, sau se acumulează în mai mult de 5% dintre hepatocite, este considerată patologică.

  • Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR asigură servicii medicale complete pentru prevenția, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor ficatului.
    Programează-te!

Cele mai frecvente cauze ale steatozei hepatice sunt reprezentate de consumul de alcool și afecțiunile de tip cardio-metabolic (diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea arterială etc.).

Watch on YouTube

Tipuri

Boala ficatului gras se manifestă sub două forme:

  • Steatoza hepatică alcoolică – ficatul tolerează consumul redus de alcool, însă, pe măsură ce consumul crește, poate fi afectată funcționalitatea acestui organ; ficatul asigură metabolizarea alcoolului; în primă fază, metabolizarea acestuia determină formarea de structuri lipidice (grăsimi), ceea ce caracterizează stadiul de steatoză hepatică; pe măsură ce alcoolul este consumat în exces, pe o perioadă îndelungată de timp, metabolizarea acestuia în ficat rezultă într-o inflamație puternică, ceea ce determină distrugerea hepatocitelor și progresia către stadiul de steatohepatită;
  • Steatoza hepatică non-alcoolică – steatohepatita se poate dezvolta și în absența consumului ridicat de alcool, la pacienții care prezintă afecțiuni ce implică prezența unor cantități crescute de lipide (grăsimi) în organism; consecințele afecțiunii sunt asemănătoare celor determinate de steatoza hepatică indusă de alcool; boala ficatului gras non-alcoolic nu este o afecțiune amenințătoare de viață, însă, atunci când se asociază cu factori de risc precum vârsta înaintată sau boli metabolice, poate crește riscul progresiei către steatohepatită și insuficiență hepatică.

Gradele steatozei hepatice

Steatoza hepatică, adică prezența țesutului adipos la nivelul ficatului, poate progresa către:

  • Steatoza hepatică grad 1 (steatohepatita) – reprezintă inflamația celulelor hepatice (hepatocite) din cauza prezenței țesutului adipos în exces; aceasta poate determina durere abdominală și hepatomegalie (creșterea în dimensiuni a ficatului);
  • Steatoză hepatică grad 2 (fibroza hepatică) - inflamația cronică determină distrugerea celulelor hepatice, iar acestea se vindecă prin formarea de țesut fibros; fibroza hepatică determină alterarea structurii ficatului, care devine mai dur; în acest stadiu, ficatul funcționează normal, procesul fiind încă reversibil;
  • Steatoza hepatică grad 3 (ciroza hepatică) – în timp, țesutul fibros excesiv înlocuiește arhitectura normală a ficatului, ceea ce determină apariția cirozei și a insuficienței hepatice; ficatul devine mai mic în dimensiuni și prezintă noduli de regenerare fibrotică.
  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauzele și factorii de risc pentru ficatul gras

Cauza apariției ficatului gras alcoolic este reprezentată de consumul excesiv de alcool, pe o perioadă îndelungată de timp. Cantitatea de alcool consumată și durata consumului reprezintă cei mai importanți factori de risc pentru apariția acestei boli. Tipul de băutură consumată nu influențează într-o mare măsură dezvoltarea bolii. Pe lângă consumul de alcool, studiile demonstrează că există și alți factori implicați în apariția acestei afecțiuni, precum factorii genetici, metabolici și de mediu.

Există diferențe între sexe în ceea ce privește dezvoltarea afecțiunii. Astfel, femeile sunt mai susceptibile la apariția bolii, din cauza diferențelor în căile de metabolizare a alcoolului, ce le predispun la o hepatotoxicitate ridicată. Pentru a induce boala, cantitățile de alcool trebuie să depășească 20 de grame de alcool pur pe zi în cazul femeilor, respectiv 30 de grame de alcool pur pe zi în cazul bărbaților. Pentru referință, o doză de bere conține aproximativ 14 grame de alcool.  

În cazul ficatului gras non-alcoolic, cauza apariției este reprezentată, în general, de conținutul ridicat de grăsimi din organism. Factorii care determină un risc crescut pentru apariția ficatului gras non-alcoolic sunt reprezentați de:

  • Programează-te acum la SANADOR! Sună la 021.9699!

Semnele și simptomele provocate de boala ficatului gras

Cel mai adesea, simpla prezență a unui conținut ridicat de grăsimi la nivel hepatic (ficat gras) nu determină manifestări clinice. Atunci când steatoza hepatică progresează către stadiul inflamator pot apărea simptome nespecifice, precum dureri la nivelul hipocondrului drept (în partea dreaptă a abdomenului, imediat sub coaste) sau fatigabilitate (oboseală extremă).

Simptomatologia devine mai pronunțată în cazul dezvoltării fibrozei hepatice, respectiv a cirozei hepatice, și poate consta în:

  • Inapetență (pierderea apetitului alimentar);
  • Scădere neintenționată în greutate;
  • Distensie abdominală, din cauza formării lichidului de ascită;
  • Îngălbenirea pielii și a sclerelor oculare (icter);
  • Prurit persistent (senzație de mâncărime);
  • Învinețirea și sângerarea la traumatisme minore;
  • Edeme (umflare) a extremităților (picioare, mâini).

Analize și investigații pentru diagnostic

Pentru diagnosticul ficatului gras, medicul gastroenterolog poate recomanda mai multe analize și investigații medicale, printre care se numără:

  • Analizele sanguine – în cazul steatozei hepatice, profilul lipidic sanguin va detecta o creștere a valorilor fracțiilor lipidice din sânge (colesterol, trigliceride); în cazul progresiei către stadiul de steatohepatită, se va observa o creștere la nivel sanguin a enzimelor hepatice (AST și ALT), care reprezintă un marker al distrucției hepatocitare;
  • Investigații imagisticeecografia abdominală, examenul computer tomografic (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) abdominală pot vizualiza modificările hepatice asociate cu prezența unei cantități crescute de grăsime la acest nivel;
  • Teste de evaluare a gradului de fibroză hepatică – fibroscanul (elastografia hepatică tip Fibroscan) este o investigație de tip ecografic, indicată pentru cuantificarea nivelului de rigiditate hepatică, asociat cu prezența fibrozei, respectiv a cirozei;
  • Biopsia hepatică– presupune prelevarea unei mostre de țesut hepatic, care urmează să fie prelucrată și analizată la microscop, în laboratorul de anatomie patologică; prezența unui procent de grăsime hepatică de peste 5% confirmă diagnosticul de steatoză hepatică, însă biopsia nu este recomandată, în general, pentru diagnosticul afecțiunii.

Complicațiile bolii ficatului gras

Complicațiile steatozei hepatice sunt, în principal, cele determinate de apariția și dezvoltarea cirozei hepatice.

Ciroza poate determina sângerări gastro-intestinale, encefalopatie hepatică (confuzie și somnolență datorată prezenței produșilor toxici ce nu pot fi metabolizați la nivelul ficatului, ajunși la nivel cerebral), precum și dezvoltarea carcinomului hepatocelular.

Pe lângă riscul de progresie către stadiul de ciroză, prezența steatozei hepatice se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a complicațiilor de tip cardiovascular și metabolic.

Tratamentul recomandat

Nu există un tratament specific pentru ficatul gras. Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viață echilibrat poate ameliora procesul de steatoză și poate îmbunătăți funcția hepatică. În acest sens, pacientul trebuie să urmeze câteva recomandări:

  • Diminuarea consumului de alcool, chiar și în cazul steatozei hepatice non-alcoolice;
  • Scăderea în greutate poate îmbunătăți considerabil statusul metabolic al organismului, întrucât poate determina scădere cantității de grăsime de la nivel hepatic și a inflamației din organism; poate fi recomandată chirurgia bariatrică, în cazurile de obezitate marcată;
  • Evitarea sedentarismului;
  • Tratamentul medicamentos al afecțiunilor asociate – diabet zaharat, hipertensiune arterială etc.;
  • Evitarea medicamentelor ce pot determina creșteri ale cantității de lipide din organism.

Regimul alimentar pentru boala ficatului gras

O dietă echilibrată este esențială pentru îmbunătățirea statusului funcțional al organismului. Pacienții trebuie să evite grăsimile și zaharurilor procesate, iar alimentația trebuie să se bazeze pe consumul de fructe, legume și grăsimi sănătoase, provenite din uleiul de măsline extravirgin, avocado, pește și fructe de mare, nuci și semințe.

Watch on YouTube

Diagnostic și tratament la SANADOR

Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR asigură pacienților servicii medicale complete pentru prevenția, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor ficatului. Abordarea este multidisciplinară, pacienții având acces la consultații oferite de medici experimentați, specializați în gastroenterologie, hepatologie, chirurgie hepatică, nutriție, boli infecțioase, imagistică și radiologie intervențională.

Analizele de laborator și biopsia hepatică sunt efectuate în Laboratoarele SANADOR, care dispun de aparatură medicală de ultimă generație. Pentru diagnosticul avansat al bolii ficatului gras, pacienții beneficiază de elastografie Fibroscan, de examen RMN 3 Tesla și de CT 128 slice, în funcție de recomandarea stabilită de medicul specialist.

Pentru un tratament eficient, cu rezultate bune pe termen lung, persoanele cu steatoză hepatică se bucură și de consiliere nutrițională, pentru urmarea unui stil de viață sănătos. Consultațiile medicale periodice, urmate de analizele și investigațiile recomandate de specialist, sunt esențiale pentru monitorizarea afecțiunilor ficatului și pentru prevenirea complicațiilor.

  • Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR